marți, 18 ianuarie 2011

Linkuri utile: cataloage, documentatii, video si alte informatii despre tehnica acvatica

Cataloage noi, filme, documentatii, informatii
din lumea larga despre
iazuri ornamentale si piscine naturale
linkuri utile
Editie: 2011 ianuarie 18

PRODUCATORI TEHNICA ACVATICA

MESSNER
Catalogul Messner 2011-2012 EN
Catalogul Messner 2011-2012 DE
Catalogul Messner 2011 NL - si alte cataloage de descarcat
Lista articole Messner 2011-2012 EN
Lista articole Messner 2011-2012 DE


UBBINK
din pacate situl Ubbink este blocat de ceva vreme, revenim daca se remediaza situatia

OASE
Documentatii si descarca cataloage Oase
Vezi video de la OASE

VELDA
descarca documentatii Velda

FIRESTONE
Date tehnice ale membranei EPDM Firestone EN
Prezentare membrana EPDM Firestone RO

Video Firestone


TETRA
Cataloage TETRA

video Tetrapond




SICCE IT
LEADER PUMPS IT

PROIECT IT
NEWA IT
LAGUNA  > manuale laguna > video laguna 
HOZELOCK
SAFERAIN ES > Cataloage SAFERAIN
SAVIO USA   >   Video 

LITTLE GIANT USA
NEXUS
GOULDS PUMPS > Documentatii GOULD

SEQUENCE PUMPS
EMPEROR AQUATICS > Documentatii EMPEROR AQUATICS
EASY POND > Documentatii EASY POND
CAL PUMP
AQUASCAPE 
AQUA ULTRAVIOLET > Cataloage > Video >   mai multe linkuri pe site

> Manuale > Brosuri Video > click support pt instructiuni

ATLANTIC > instructiuni ATLANTIC > Video ATLANTIC

MATALA filter USA > info material

SITURI DE SPECIALITATE:

GARDEN POND SOLUTION
WATER GARDEN UK
PONDKEEPER UK 
PONDMASTER
PONDBIZ
YOUR POND STORE
McARTHUR 
MICROBE-LIFT

SEAN's PONDKEEPER BLOG 


SPECIALISTI IN IAZURI DE INOT, PISCINE NATURALE


BIOTOP
Catalog Biotop EN piscine naturale
Cataloage in Germana:

>> Aktuelle Informationsbroschüren
>> Swimming-Teich-Infoblätter
>> Archiv Swimming-Teich-Magazine & Service-Broschüren





BIONOVA
Publicatii DE

RE-NATUR
video iazuri de inot
Documentatii Re-Natur DE

NATURPOOL

WOODHOUSE


POZE PLANTE ACVATICE
Pondplants.com
The pond guy




Trimiteti-ne si Dvs linkurile preferate pentru a le putea include in aceasta baza de date

Apa de ploaie si iazul ornamental, beneficii si probleme?

Apa de ploaie este considerata de majoritatea proprietarilor de iazuri ca sursa cea mai benefica de apa. Este oare asa, sau exista si probleme...

ploaia acida si efectele ei
Multi considera ca legarea colectoarelor de apa de ploaie la iaz rezolva multe din problemele legate de suplinirea volumului de apa pierdut prin lipsa etanseitatii, evaporarii, absorbtiei, etc. 
Sa fie oare asa? 
Cum volumul de apa provenit din precipitatii are loc rareori atunci cand nivelul apei din iaz ar cere acest lucru, iar un raport  adecvat intre scaderea apei din iaz si volumul precipitatiilor nu poate fi gasit niciodata, bazarea pe acest fenomen este destul de riscant.

Apa de ploaie, poate cauza si probleme pt viata acvatica, atat, pentru microorganisme, alge, plante cat si pt

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Fotosinteza - oxigenul si rolul plantelor acvatice in iazuri

Oxigenul este o componenta vitala a vietii acvatice. Iazul are nevoie de oxigen pentru a putea sustine viata. Cu exceptia unor bacterii si alte vietati "extremofile" care traiesc in adancul oceanelor chiar si in lipsa oxigenului, iazurile si lacurile naturale se degradeaza rapid si iremediabil in asemenea conditii.
Pentru ca iazul nostru sa nu devina o balta moarta, incercam in cele ce urmeaza sa clarificam tema oxigenului si sa gasim solutii pentru ameliorarea calitatii apei.



Plantele, spre deosebire de animale sau chiar omul, fotosintetizeaza la lumina soarelui.
Fotosinteza plantelor acvatice si a algelor presupune combinarea dioxidului de carbon CO2 si a apei H2O pentru a produce carbohidrati, adica energie (glucide, lipide, proteine) eliminant ca "deseu" sau "produs secundar" de pe urma reactiilor = Oxigenul O2.   

6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2

In lipsa luminii insa, plantele, algele, si toate organismele fotosintetizante vor lega o cantitate considerabila de oxigen.

Nivelul oxigenarii variaza si pe urma altor factori, ca de pilda: cantitatea de lumina, nori, umbra,  lungimea orelor luminoase, presiunea atmosferica, masa biologica din apa, cantitatea si tipul plantelor acvatice, etc...

Nivelul Oxigenului si ciclul azotului in apa

Nici un biotop acvatic nu poate contine prea mult oxigen, oxigenul fiind conditia de baza pentru trai si dezvoltare nu numai pentru pesti ci si pentru bacteriile benefice aerobe ce cresc in filtrul biologic, sau se dezvolta in iaz pentru a converti amoniul si nitritii in nitrati, conform ciclului azotului din apa.
Deci, dupa cum observati rolul plantelor nu este pur decorativ ci este unul din factorii importanti care prin aportul de oxigen contribuie la mentinerea vietii acvatice.
Bancurile de nuferi (si cele similare: lotusi, dovleac de apa, etc) au un alt rol important si anume, in lupta pentru mentinerea calitatii apei prin absorbirea nitratilor si fosforului. Astfel nuferii ne ajuta la prevenirea infloririi algelor, putand duce la sufocarea pestilor. 
Majoritatea plantelor acvatice sunt excelente absorbante de nitrati si fosfor.
In lipsa plantelor care asimileaza nitratii si fosfatii algele vor predomina apa. O inflorire prea abundenta a algelor va avea efecte catastrofale. Pentru a intelege aceasta problema trebuie sa ne reintoarcem la fotosinteza. 
Iarna - chiar daca la cote foarte reduse - fotosinteza este, totusi, prezenta. Nivelul oxigenului poate varia destul de puternic sub gheata, de la limite foarte scazute (in caz de acoprire a stratului de gheata cu zapada care nu permite patrunderea soarelui), la foarte ridicate (izolarea de catre gheata a apei nu permite eliberarea gazelor, din acest motiv cantitatea de gaze, in speta Oxigenul, va fi mai mare decat maximul posibil - (similar cu bioxidul de carbon din lichidul aflat sub presiune)

Factorii ce determina modificarile concentratiei de oxigen din apa:

Lumina
Lumina este factorul esential si indispensabil in fotosintetizare, deci in producerea naturala a oxigenului. Ciclul sinusoidal si ciclic al orelor cu lumina / intuneric pare sa fie factorul cel mai important, dar nu este asa. Natura a reusit sa se conformeze diferentelor date de anotimpuri, necesitatile lor de fotosinteza sau respiratie se regleaza in armonie cu aceste schimbari.






Umbra
Plantele acvatice au nevoie de mult soare, in cazul in care inverzirea apei este o problema, se recomanda ecranarea temporara a apei. Subliniez cuvantul "temporar", deoarece o ecranare de lunga durata va afecta serios biotopul acvatic original.
Cu timpul plantele de pe tarmul iazului, stuful, papura, etc se vor dezvolta prea mult, umbra lor putand fi mai profunda decat ceea ce ar fi necesar. 

Plante acoperitoare
O cantitate excesiva de plante care acopera suprafata apei (nuferi, zambile si salata de apa) impiedica, pe de o parte, fotosinteza plantelor acvatice submerse, iar pe de alta parte, impiedica absorbtia oxigenului din aer. Recomandarea este ca iazul sa fie acoperit in proportie de 30-50% din luciul apei (mai mult in cazul zonelor prea fierbinti si cu expunere prelungita la soare).


Temperatura apei
Concentratia de oxigen in apa difera in functie de temperatura apei. 
Exemplu de variatie a concentratia de oxigen in raport de temperatura apei:
·         Temperatura apei de 0°C, > concentratia maxima de oxigen este de 14,16 mg/l,
·         Temperatura apei de 35°C, > concentratia maxima de oxigen este de 7,04 mg/l,
(se observa clar ca nivelul de absorbtie difera  considerabil in functie de temperatura apei)
Eliberarea gazelor din apa calda este mult mai rapida decat dintr-o apa rece (turnati apa minerala calda si rece intr-un pahar si veti observa diferenta)

Diferentele de presiune atmosferica
Putin cunosc faptul ca o cadere brusca a presiunii atmosferice au ca efect eliberarea brusca a gazelor din apa. Fenomenul este similar cu deschiderea unui recipient cu bautura racoritoare carbogazoasa, unde diferenta presiunii face ca bulele de gaz sa se elibereze din lichid.

Stratificarea apei iarna si vara
Primavara si Toamna, temperaturea apei si al aerului este quasi-identica. Din acest motiv  chiar si o mica adiere de vant poate provoca omogenizarea apei.
Vara si iarna se poate observa o stratificare bine conturata a apei.
Vara apa se stratifica foarte bine evidentiat. Daca ati inotat vreodata intr-un lac ati putut constata ca un stratul de la suprafata este caldut iar mai jos este brusc mai rece - ati atins limita de stratificare -continuand in adancime cu apa tot mai rece, chiar insuportabil de rece.
Iarna apa de cca 4-5 grade C se mentine la fundul iazului, deoarece densitatea cea mai mare a apei este la aceasta temperatura. Acest miracol al lumii face o exceptie de la regulile fizicii potrivit careia frigul tinde in jos iar caldura urca. In caz contrar apa ar trebui sa inghete de la fund si nu de la suprafata.
Stratificarea impiedica miscarea apei, deci o oxigenare exterioara, datorata vantului. Tot stratificarea impiedica descompunerea namolului prin permiterea mentinerii unui mediu acid la baza. Un iaz neanimat sufera de hipo-oxigenare - pestii fiind primii care vor suferi din acest motiv.


Gheata si zapada.
 Gheata este un izolator de gaze. Din cauza ghetii gazele nu pot scapa in atmosfera si raman dizolvate in apa chiar si peste cota de saturatie. 
Daca in cazul oxigenului acest lucru nu ar trebui sa fie o problema, gazele de putrefactie rezultate din procesele de descompunere anaerobe din namol - si foarte toxice - raman si ele dizolvate in apa. Rezultatul putand fi catastrofal. Pestii intoxicati vor fi gasiti morti in stratul superior al ghetii. La sosirea vremii mai calde privelistea iazului cu pestii descompusi plutind in gheata va fi destul de sumbra.

Acesta este motivul pentru care o copca de gheata este mereu binevenita.
 mai multe despre copca de gheata gasiti in blogurile urmatoare: 
 Dar cum in majoritatea cazurilor zapada acopera stratul de gheata, intunericul din apa nu faciliteaza deloc fotosinteza. In acest caz este recomandat, daca este posibil, sa se elimine zapada de pe stratul de gheata pentru a reporni productia de oxigen ale algelor, planctonilor si plantelor acvatice.

    Concentratia maxima de oxigen
    Apa, in functie de temperatura, are o limita maxima de absorbtie a oxigenului, valoare peste care vantul sau miscarea apei (diuze, cascade, pompe de aerare) nu pot capta mai mult oxigen. 
    Exista insa doua exceptii: Concentratii peste limitele de 100% sunt de origine vegetala, provenite de pe urma fotosintezei plantelor, cianobacteriilor si a planctonilor.
    Prin barbotarea suplimentara a apei (vant, pompare) concentratia de oxigen nu mai poate fi marita in continuare, ci din contra, va scadea pana la nivelul maxim de 100%.


    Concentratia maxima de oxigen se poate masura dupa-amiaza iar cea mai redusa, inainte de zori.

    Sistemele de biofiltrare
    Sistemele de biofiltrare contribuie de asemenea la scaderea concentratiei de oxigen, din cauza ca bacteriile nitrificatoare sunt mari consumatoare de oxigen. Atentie! Un nivel scazut de oxigen, sau oprirea pentru o perioada de cateva ore a sistemului de filtrare va distruge iremediabil colonia de bacterii aerobe nitrificatoare!

    Aciditatea apei.
    Daca iazul contine o cantitate mare de sediment neaerat, apa se acidizeaza. Acidizarea apei va reduce considerabil activitatea organica, deci si fotosinteza. O apa acida va fi incarcata cu gaze de putrefactie ce vor inlocui oxigenul si dioxidul de carbon. 

    Pestii si vietatile acvatice
    O cantitate excesiva de pesti intr-un iaz prea mic va duce inevitabil la dezoxigenare. Rariti neaparat populatia. Un iaz mic cu pesti multi nu poate fi intretinut in mod natural, avand in vedere faptul ca nici in natura nu se gasesc lacuri minuscule in care sa existe populatii de pesti.
    Semnal clar de oxigenare slaba este atunci cand dimineata devreme pestii inoata la suprafata, si „trag la pipa”.  Nu confundati insa aceasta reactie a pestilor cu activitatea de colectare a planctonilor dimineata devreme. La prima vedere poate semana ambele activitati.
    Concentratia de oxigen poate fi ridicata cu ajutorul pompelor de recirculare dar si a pompelor de aerare.
    Pentru digerarea hranei pestii au nevoie de oxigen mai mult. Din acest motiv se recomanda hranirea pestilor dimineata sau inaintea de masa.

    Concluzii

    Masurarea concentratiei de oxigen
    Masurarea concentratiei de oxigen are sens doar in cazul masuratorilor extreme, din zori de zi sau dupa masa (orele 14-15), la fel ca si in cazul masuratorilor pH-ului. In cazul iazurilor ornamentale mici, investitia in instrumente de masurare a concentratiei a oxigenului nu este intotdeauna pe deplin justificata.
    Respectarea sfaturilor anterioare va duce la mentinerea concentratiei de oxigen in limitele normale. 

     De stiut:
    • Concentratia excesiva de oxigen duce la variatii exreme ale pHului, dar si la distrugerea coloniilor de alge si macrofite – care va aduce ulterior la scaderea concentratiei de oxigen.
    •  Concentratia slaba de oxigen este rezultatul unei activitati slabe de fotosinteza, a concentratiei prea mari a vietuitoarelor consumatoare de oxigen (zooplanctoni, pesti), sau a nivelului ridicat de descompunere a materialului organic.
    • Pentru a preveni scaderea drastica a nivelului de oxigen iarna, eliminati zapada de pe luciul ghetii. Primind lumina chiar prin gheata, fotosinteza va functiona in continuare. 
    • Mentineti deschis o copca de aer pe perioada de iarna.
    • O pompa de aerare este binevenita intotdeauna la un lac. Chiar daca utilizarea lor nu este totdeauna necesara, in caz de nevoie va elimina riscurile create de o dezoxigenare drastica.
    Surse aditionale

    participati la dezbaterea acestui subiect >


    vineri, 7 ianuarie 2011

    Eutrofizarea iazului - suprapopularea cu plante acvatice


    Multe dintre iazuri, in special cele fara izolatie artificiala, sunt pasibile de o eutrofizare excesiva, adica de suprapopulare intensiva cu plante. Cantitatile imense de masa vegetala moarte, in descompunere, duc la alterarea calitatii apei (nivelul crescut de nitrati, fosfati si reducerea drastica a oxigenului dizolvat in apa)



    Eutrofizarea apare atunci cand o parte insemnata a luciului apei este invadata de plante. Acest proces este normal si natural, modificarile iazului sunt influentate nu numai de acumularea masei vegetale moarte, ci si de aluviunile aduse de precipitatii din amonte, de eroziunea solului de pe tarm, de miscarile solului datorata animalelor, etc. In acest proces zonele mai adanci tind sa se colmateze, pantele abrupte tind sa se indrepte, etc.




    Exemple concrete de eutrofizare vegetala a apelor:

    • lacul cu nuferi din Baile 1 Mai
      In Baile Felix, lacurile cu nuferi si lotusi au fost complet colmatate si suprapopulate. Lacurile cu nuferi din cauza colmatarii au devenit pustii, nuferii nemaiputand trai in apa de doar o palma adancime. Lotusii se dezvoltau destul de bine, dar tulpinile lor erau mult prea inalte si se rupeau usor in bataia vantului. Mai nou aceste lacuri au trecut printr-un proces de renovare. Lotusii nu au suportat prea bine schimbarile, in primii ani dadeau semne ca vor ceda. In schimb nuferii, profitand de noile conditii au proliferat intr-un ritm inimaginabil. Nu am mai vazut flori de nufar asa de frumos dezvoltate.


      Rezervatia din Baile 1 Mai cu renumitul nufar termal (Nymphaea lotus var. thermalis) al carei populatii a ajuns intr-o stare jalnica din cauza eutrofizarii, dar nimeni nu intervine (poate de frica raspunderii, de gura presei, etc).


      De asemenea se pot gasi lacuri pe Dunare cu populatii imense de nuferi, sufocate de densitatea lor
      Trestia, papura, stuful, irisii, etc.  apar in mai toate canalele care, daca nu sunt decolmatate periodic, vor bloca si infunda complet aceste canale.

    Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile ornamentale mici


    Intr-un iaz relativ bine proiectat, plantele acvatice au o zona de dezvoltare bine definita. Pantele abrupte, lipsa pamantului / namolului nu permite extinderea necontrolata.
    In iazurile de decor, majoritatea plantelor sunt in ghivece, cosuri sau saci. Acest fapt ajuta foarte mult la intretinerea lor mai facila precum si la controlul eficient al extinderii lor.
    Anual, sau bianual (primavara devreme sau toamna tarziu) aceste ghivece se scot din apa si se raresc plantele din ele. De obicei se scoate planta complet din ghiveci, se spala namolul de pe radacina plantelor si se replanteaza. 




    Informatii detaliate despre cum se fac aceste replantari le gasiti pe acest blog.
    Ciuma apei, sau plantele oxigenatoare submerse cresc intr-un ritm destul de alert. Acestea se pot aduna cu o grebla (Atentie sa nu perforati izolatia)
    Solutia controlului suprapopularii cu plante in iazuri artificiale mici este relativ simpla, cantitativ nu este o lucrare mare si nici costisitoare.


    Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile de pesti / iazurile neizolate 




    Multe probleme apar atunci cand iazurile neizolate si/sau de dimensiuni mari sunt invadate de plante acvatice, precum stuful, papura, etc.


    Stuful si ierburile rizomatice
    papura si radiculatia ei
    Important este ca majoritatea plantelor acvatice se inmultesc nu numai prin samanta ci si prin rizomii care se extind la distante mari, alcatuind o retea impenetrabila, compacta si omogena al unui singur soi (doar stuf sau doar papura), eliminand ceilalti competitori din colonie.
    Rizomii confera si o stabilitate, nepermitand apei sa rupa plantele din pamant pe urma a unui curs de apa puternic (apa curgatoare sau scurgeri masive de apa pluviala).
    Rizomii stabilizeaza malul dar in timp permite si colmatarea treptata dar sigura a zonei.
    Se poate observa chiar si in iazurile mici cum un grup de papura plantat initial la 20 cm sub nivelul apei, in doar cativa ani va ajunge la suprafata.


    Pentru inceput ar fi bine de clarificat daca este vorba despre papura sau stuf.
    Deoarece in majoritatea cazurilor invadarea iazului este datorata unui sau altuia dintre ele.
    Primul soi inmultit va bloca, practic, posibilitatea altor soiuri care au necesitati similare de dezvoltare sa se impuna ulterior.


    Stuful este mult mai evaziv, are rizomi lungi si tari, cu muguri

    rizomii stufului
    groase de un deget si foarte ascutiti, care perforeaza totul.  Cresterea stufului este foarte energica.
    Dar sa ne intoarcem la radacina stufului. Rizomii stufului sunt compusi din niste radacini principale groase si lungi, ale caror muguri se prezinta ca niste tepi foarte tari si foarte ascutiti. Aceste piroane naturale patrund cu usurinta nu numai prin solul umed si moale ci este in stare sa-si croiasca calea printre pietre, crapaturile betonului si, ceea ce este mult mai periculos, perforeaza foarte usor membranele de izolatie ale iazurilor.  Din acest motiv, recomandarea noastra este ca cei ce doresc sa planteze, chiar si doar ornamental, stuf, bambus si orice alte plante care au rizomi de acest fel, sa renunte complet la aceasta idee. Am mentionat aici si bambusul, deoarece este foarte popular dar dupa scurt timp nu mai poate fi controlat. Mugurii bambusului vor perfora, incet dar sigur, fara problema orice izolatie.




    Papura are la radacina un fel de tuberculi alungiti. Papura nu are muguri ca si piroanele stufului, deci nu este la fel de periculoasa ca si stuful sau bambusul. 

    Papura poate fi extrasa manual mult mai usor, dar extirparea manuala nu va fi niciodata completa, tuberculii si radacinile rupte in pamant vor da lastari noi in curand.


     
    Extirparea plantelor acvatice
    Dupa experienta mea, primul si cel mai important lucru este sa se tunda complet, iarna la nivelul ghetii toata masa vegetala. Apoi in primavara se lasa cota apei mai sus.
    Probabil ar fi nevoie de o decolmatare serioasa, Stuful si papura nu cresc de la o adancime mai serioasa. In cazul cel mai des intalnit zonele invadate nu au adancimi mai mari de 1,5m.
    Dupa o dragare, papura va putea fi tinuta sub control, dar stuful va continua sa apara. In acest caz este important sa nu-l lasati sa se dezvolte in aer, dupa un timp puterea lor va ceda.
    Exista utilaje complexe: destufizare, decolmatare, dragare, etc.  Sunt firme specializate pe acest domeniu.

    • Am sapat anul trecut un iaz de 1 ha, unde am incorporat un vechi canal de apa dezafectat, plin de stuf. Am fost nevoit sa sap cu excavatorul peste 1,5 m in toate directiile apoi am asternut un strat gros ne nisip peste ea. Mugurul va pierde multa energie cautandu-si cale spre aer pe o distanta mult mai lunga. Nu afirm ca am reusit sa extirp in totalitate stuful, bucati mici de rizomi ramanand in pamant, dar un control periodic urmat de o raschetare imediata a tuturor mugurilor care au aparut la suprafata va da roade pe termen lung.



    Daca este posibil, drenarea iazului urmata de o aratura adanca repetata va putea da rezultate. Dar in acest caz este nevoie de mult timp pana aceste plante dispar.
    Un alt sfat este scaderea nivelul apei la cotele minime. Dupa inghetare se creste cota apei pentru ca gheata sa smulga radacinile din apa.   Pentru acesta este nevoie de o gheata destul de groasa, un strat subtire nu va avea nici un efect, portanta ghetii fiind prea mica.  In cazul papurei exista sanse mai mari de succes, cu stuful este, insa, mult mai greu, dat fiind radiculatia mult mai puternica.


    Repet, o adancime de peste 1,5m, oricum poate prea mica pentru un iaz cu pesti mari, nu permite invadarea luciului apei. (Cu toate ca am gasit canale pe Dunare unde nuferii fiind expusi o perioada mult prea mare la un nivel foarte ridicat al cotelor apei, au crescut multumitor in ape adanci de 4-5 metri).
    Arderea stufului / papurei nu este recomandata, este interzisa si poate dauna mai mult mediului acvatic si terestru inconjurator decat beneficiile ulterioare.
    Utilizarea de chimicale, ierbicide totale nu este o optiune viabila. Efectele chimicalelor se inzecesc in iaz, viata acvatica va fi distrusa imediat.


    Multi specialisti recomanda popularea cu puieti de cteno, care se hranesc cu tot ce este verde in apa.


    In orice caz, solutia cea mai buna pe termen lung este o excavare completa si adanca, care sa extraga majoritatea radacinilor, precum si executata la o adancime suficienta pentru ca plantele sa nu poata trai in ea. Solutiile pe moment (ardere, ierbicidare, taiere) vor lasa cioturile, care se descompun foarte lent, in apa, pescuitul cu navodul fiind aproape imposibil.

    O dezbatere interesanta pe acest subiect gasiti aici

    participati la dezbaterea acestui subiect >



    miercuri, 5 ianuarie 2011

    Iaz ornamental sau gradina acvatica?

     In domeniul constructiilor acvatice arhitecturale se fac mereu confuzii in definirea exacta a termenului de iaz, lac, lacusor, bazin, helesteu, biotop, gradina acvatica, piscina naturala, etc. In majoritatea cazurilor se subinteleg sensul lor exact. Dar pentru cunoscatori exista o diferenta...
    • 1. LAC, lacuri, s.n. Întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un râu.  Lac de acumulare = lac (artificial) situat în amonte de o hidrocentrală, care constituie rezerva de apă necesară 
    • 2. HELESTEU, helesteie, s.n. Bazin cu apă sau iaz special amenajat pentru cresterea si reproducerea pestilor. - Din magh. halast'o.  
    • 3. IAZ, iazuri, s.n. 1. Lac artificial format prin stăvilirea cu baraj de pământ sau prin abaterea unui curs de apă si destinat cresterii pestilor sau folosit pentru irigaţii, morărit etc. 2. Lac mic natural, format în albia unui râu.  Apă stătătoare adunată într-o adâncitură naturală sau artificială, stăvilită de un dig si folosită în diferite scopuri (pentru cresterea pestelui, pentru irigaţie etc.)  
    •  4. BIOTOP, biotopuri, s.n. (Biol.) Mediu geografic în care trăieste un grup de plante si animale în condiţii omogene. Din engl. biotope    definitii din dictionare