Oferta servicii consiliere, proiectare si constructie iazuri si lacuri

Consultanta in proiectare, constructie si mentenanta iazurilor si lacurilor

• Doriti sa construiti un iaz, lac, piscina naturala sau un bazin tehnic? 
• Doriti sa va echipati iazul existent cu instalatii corespunzatoare si eficiente?
• Doriti sa ameliorati performanta iazului Dvs.
• Doriti asistenta in rezolvarea unor probleme sezoniere?

Va stam la dispozitie cu placere, oferindu-va consultanta specializata
Puteti evita astfel neplaceri datorate proiectarii si/sau executiei defectuoase, cheltuieli inutile cu instalatii improprii, cu costuri mari de intretinere, neplaceri frecvente.

Avand in portofoliu cea mai vasta experienta in domeniu din Romania, cu sute de proiecte in toata tara, totalizant zeci de hectare de iazuri izolate si sute de sisteme de pompare si filtrare montate, nici o provocare nu reprezinta problema.

Va asteptam sa ne contactati prin email, printr-un simplu reply, prin comentariu pe acest post cu adresa dvs de mail, nr de telefon si natura cererii, sau prin telefon, la 0722500952.

Mesajul dvs nu va fi postat, ramanand confidential! 

Ajutor in combaterea algelor filamentoase - PondZinger

Pentru majoritatea detinatorilor de iazuri ornamentale, combaterea algelor filamentoase se efectueaza cu solutii anti-alge. Aceste solutii sunt tratamente simptomatice si nici decum profilactice. Nu ar fi mai bine sa prevenim problemele decat sa tratam superficial, constant si ineficient problemele aparute.

Daca intelegem de ce apar algele filamentoase in iaz, ne putem da seama ca prevenirea ar fi fost mai eficienta, mai ieftina si, nu in ultimul rand, mai eleganta. Doar ca pana la aparitia algelor filamentoase nimeni nu se preocupa cu protejarea calitatii apei.

Deci, in majoritatea cazurilor este nevoie de un tratament simptomatic dar care are efect de lunga durata in controlul algelor filamentoase

Solutia foarte eleganta, eficienta si utila, atat profilactic cat si simptomatic, este utilizarea PondZinger

Acesta este o solutie foarte usor de folosit, ce are la bazaextragerea si legarea fosforului din apa. Cercetari independente arata ca PondZinger poate elimina 75-85% din fosforul dizolvat in apa.  Astfel algele nu mai dispun de substanta vitala alcatuirii celulelor. Pe baza principiului proportionalitatii substantelor absorbite, daca nu exista una din substantele de baza, nici celelalte substante nu vor putea fi asimilate.

PondZinger nu necesita intretinere, nu exista riscul supradozarii sau subdozarii si previne aparitia algelor verzi si filamentoase pe termen lung. Poate fi refolosita ulterior.

Nu este periculos pentru viata acvatica. Necesita doar amplasarea in zona cu miscare acvatica (cursuri de apa, filtre, cascade, jeturi, etc)

PondZinger poate fi refolosit. Doar clatiti, uscati si pastrati produsul ferit de soare pana la o noua utilizare.

Substanta este compusa din polimeri non-toxici. Acesta se instaleaza intr-o plasa, in locul cu cel mai puternic curent de apa (sub cascade, pe cursuri de apa, aerator sau la iesirea din filtre, PondZinger se dizolva treptat, eliminand componentii sai in apa, unde substantele nutritive, ca de pilda Fosforul, va fi legat si se precipita la fundul iazului. Rezultatul este o apa sanatoasa, clara, nemirositoare, fara alge, cu suspensii solide reduse si eliminarea coloritului cauzat de metale oxidate. Sedimentele pot fi extrase sau descompuse de oxidatoare de sedimente, sau culturi bacteriene, cum ar fi  MicrobeLift Clean & Clear

Exista doua variante, in functie de volumul de apa:

Pond Zinger:       pentru iazuri de max      45.000 litri

Mini Pond Log:  pentru bazine de max 400,000 litri

PondZinger a fost denumit produsul anului 2011 de catre renumita revista de specialitate Pond Trade Magazine

sursa: http://www.pondzinger.com/

Intretinerea si pregatirea iazurilor pentru primavara - oferta de servicii

iazul iarna

Doriti un iaz curat si sanatos?

Primavara se apropie, moment in care cu totii asteptam ca si natura acvatica sa reinvie.

Intretinere iaz

Plantele putrezite, pestii morti, pietrele acoperite cu alge, namolul adunat la fund, apa murdara, ne fac sa privim cu disperare la iazul nostru. Pompele blocate, filtrele murdare si/sau sparte, uitate necuratate si golite inainte de instalarea frigului, becurile de ultraviolete arse, sisteme ce ar trebui repornite din nou, ne pun bataie de cap.  Poate ca, deja anul trecut, pestii inmultiti peste masura au suprasolicitat sistemul de filtrare iar in acest an vor fi si mai multi. Poate ca a sosit momentul sa inbunatatiti sistemul de filtrare sau pompare. Sunt multe intrebari si probleme ce necesita o rezolvare.

Incalzirea iazului ornamental si cu pesti iarna

Doresc un sistem de incalzire a apei iazului care sa NU fie conectat la vre-o pompa.

Necestitatea mentinerii iazului neinghetata pune cateva intrebari:
In mod normal iazurile ornamentale cu plante dar ci cele cu pesti nu necesita sa fie tinute fara gheata. Majoritatea pestilor (crapi Koi, carasi aurii, etc) vor supravietui fara probleme in apa rece.

Defectiuni ale pompei datorate uzurii rotorului

Defectiuni ale pompei datorate uzurii rotorului

O pompa de calitate vine cu un termen de garantie destul de generos, 2, 3 sau chiar 5 ani de utilizare intensiva. Insa majoritatea cumparatorilor trec cu vederea faptul ca rotorul - fiind piesa de uzura - nu este acoperita de garantie. In consecinta rotorul uzat trebuie schimbat.
In cazul in care schimbarea rotorului nu intervine la timp, subtierea axului duce la batai ale rotorului, la atingerea si frecarea dintre rotorul si corpul interior al statorului. Frecarea continua duce la uzura mecanica, supraincalzire si - in ultima instanta - la defectiunea instalatiei.
In cea mai buna situatie doar rotorul va trebui schimbat, insa exista situatii cand bobinajul capsulat al pompei, eventual bimetalul de protectie suprasolicitat de intreruperile repetate, vor ceda in cele din urma. Aceste defectiuni nu pot fi reparate, nu sunt acoperite de garantie, prin urmare pompa va fi neutilizabila.

Iaz de inot cu folie albastra

Am un iaz de cca 50 m2, cu adancimea de cca 2m in care cresc in el crapi koi si crapi romanesti.

- Pe fund am pus un strat de 10 cm de pietris si nisip ( stiu ca am gresit ca acum, cand circula pestii, imi fac apa neagra si nu se mai vede nimic; daca aveti vreo solutie... ).

- As dori plante pentru iaz si in plus o solutie sa nu se mai vada marginea de PVC ca sa fie cat mai natural ( in principiu sa o acopar cu plante ).

- Daca mai aveti ideii cum sa repar ce am facut rau de la inceput...va rog sa imi spuneti.

- Va multumesc anticipat!

Pompa de iaz se opreste foarte des De ce? Cum sa remediem problema?

Intrebare:
Am cumparat o pompa de iaz care in ultima vreme se opreste regulat. Dupa cateva minute de functionare pompa se opreste iar dupa cateva minute reporneste.  Am verificat buretele de filtrare, l-am curatat dar nu stiu ce sa mai fac. Va rog sa ma sfatuiti ce sa fac. Multumesc.

Sfaturi pentru constructia lacurilor si iazurilor mari

Doriti un iaz de dimensiuni mari? 

Cititi in continuare sa stiti din timp ce implica aceasta investitie

Constructia iazurilor ornamentale se face, de obicei, de catre peisagisti. Peisagistii au, in general cunostinte suficiente pt executarea iazurilor in asa fel incat la finalizare sa aiba un aspect multumitor. De multe ori lipseste, insa, baza de cunostinte si informatii tehnice care pot conduce la o functionare si exploatare defectuasa.

In alte cazuri iazurile pot fi construite de catre firmele de constructii. In acest caz lucrarea poate sa sufere la capitolul estetica si functionalitate si, in general, este excesiv de complicata pentru executie.

Iazurile construite pe cont propriu sufera, in general din punct de vedere functional dar si estetic, limitarile de cunostinta si experienta permitand loc la erori grave.

Totusi, daca constructia unui iaz ornamental de gradina de dimensiuni mici ar trebui sa fie simpla (dar nu este) constructia unor iazuri, lacuri sau bazine impun cunostinte speciale, precautie si luarea de masuri specifice.

In cele ce urmeaza doresc sa punctez fazele de lucru pentru excavarea, izolarea si finisarea iazurilor de mari dimensiuni.

Din nou despre aspiratoarele de iaz

Intrebare

Buna ziua .

Am vazut pe site-ul dvs ca ma puteti ajuta cu un sfat !

Am nevoie de un aspirator de iaz. Pentru asta o sa incerc sa va dau detaliile de care cred ca aveti nevoie pentru a ma putea sfatui.

Asadar, are adancimea de aproximativ 70cm, cu o suprafat de 12 mp. Pe fundul lui am pus pietris (peste folia PVC). Problema mare o reprezinta praful din zona, care mai ales cand este vant ajunge in apa si se depune.

Daca se preteaza un produs din cele comercializate de Dvs, cu atat mai bine.

Va multumesc.

O zi buna.

Raspuns



Stimate Domn

Reabilitarea sistemului de filtrare al unui iaz

Multe dintre problemele ivite sunt cauzate de utilizarea ineficienta a sistemului de filtrare achizitionat. In majoritatea cazurilor aceste filtre nu sunt corespunzator utilizate sau nu sunt suficient de bine exploatate.

In cele ce urmeaza va prezint o conversatie avut cu un client (sa-l numim Dl. Popescu, pt a pastra anonimatul). Problema dezbatuta se refera la incapacitatea de a remedia calitatea apei din iaz.  Cu niste sfaturi ieftine s-a reusit o reabilitare impresionanta:

Filtrele de iaz nu combat matasea broastei

 Solicitare: 

Buna ziua.

Am achizitionat o pompa UBBINK ELIMAX si Filtru sub presiune si UVC BIO PRESSURE 3000. Aparatura a fost montata la un iaz care are aproximativ 350 l apa, in aprox. 2 saptamani s-a format in iaz o verdeata (denumire populara matasea broastei).

Va rugam sa ne dati solutia pt. rezolvarea acestor probleme

Ref la intrebarea Dvs: MATASEA BROASTEI

Matasea broastei se formeaza in ape cu concentratie mare de substante nutritive, amoniu, nitriti, nitrati, fosfor, etc.  Ironic, matasea broastei este unul din cele mai bune filtre din iaz. Probabil ati remarcat ca in apa tulbure (unde predomina algele verzi) nu prea exista matasea broastei (deoarece necesita si multa lumina).  Iar unde apare matasea broastei, acolo apa se clarifica.  Practic, toata matasea broastei este "construita"din substantele nutritive absorbite din apa.

Din pacate filtrele de apa nu sunt armele directe de combatere a matasii, deoarece acestea nu trec prin filtru. In schimb filtrele concureaza serios la extragerea substantelor nutritive din apa.

Mai mult, becurile cu ultraviolete nu sunt eficiente, deoarece iradierea are loc doar in interiorul instalatiei, iar matasea broastei fiind ancorata de stanci, de peretele bazinului, de plante, etc, acestea nu vor ajunge niciodata in sistemul de sterilizare a becurilor UVC.

Pentru combaterea matasii broastei este nevoie de mai mult timp. Este nevoie de stabilizarea iazului, iar dupa aceasta se va retrage treptat. In schimb puteti utiliza substante de tratare speciale cum ar fi:

Strobinol x- compus peletizat pe baza de paie de ovaz, foarte eficient in razboiul contra algelor filamentare, actiunea lui fiind pe termen lung

Tablete Alglets - in dozaj precis este foarte eficient in anihilarea rapida a algelor filamentare

Algenweg sau AlgClear - substanta lichida cu efect rapid contra algelor filamentare

Viermisori mici, rosii in filtru si apa din iaz - Tubifex

Intrebare: 

In filtrul din iaz am gasit viermisori mici rosii. Va rugam sa ne dati solutia pt. rezolvarea acestor probleme.

Ref: viermisori mici rosii:

Viermisorii mici rosii pe carel le-ati gasit in iaz si in filtru sunt larve de musculite. Acestea cresc in ape curate, semn bun pt iazul Dvs. 

Aceste larve nu sunt daunatoare. In plus sunt o sursa de hrana excelenta pentru pesti. 

Aceste larve se gasesc in comert, deshidratate si se vand la preturi destul de piperate. O cunoaste foarte multa lume: se numeste Tubifex.

Bine inteles, in filtru nu-si prea are locul. Din acest motiv, va recomand sa le clatiti cu grija din buretele de filtrare. 

Aparitia viermisorilor Tubifex nu este generalizata. De obicei este o aparitie temporara, cel putin in cantitatile in care le sesizati ca deranjante.

Deci nu va trebui sa va faceti griji in privinta acestor viermisori.

Cu stima

Din nou despre matasea broastei (algele filamentare) din iazuri



Alge filamentare (matasea broastei)

 Matasea broastei, este o ciuma ce bantuie in iazul multora, in special in iazurile populate cu pesti, deci cu concentratie ridicata de nitrati, ale celor expuse la soare excesiv, neintretinute corespunzator, si/sau neaerate suficient.

Matasea broastei este de multe ori confundata cu alte specii de alge filamentare. Aceste alge lungi, verzi, asemenea firelor de bumbac, ca si o vata mai rara, dar verde, sunt capabile sa va inghita intreg iazul in foarte scurt timp.

Spre deosebire de algele verzi,

Iaz ornamental izolat cu folie agricola din PE?

Nu este prima daca cand sunt apelat pentru a remedia probleme ivite intr-un iar ornametal din curtea clientului si sa constat ca izolatia este facuta din folia de polietilena utilizata in agricultura la solarii.
Iata un studiu de caz cu un iaz izolat cu folie din PE care are, bine inteles, probleme serioase de calitate a apei. Poza atasata da in vileag mai multe probleme constructive:

Iaz particular decorativ izolat cu folie de polietilena

Raspuns la solicitare:

Stimate Dna

Va multumim pt poze.

ref. la iazul in cauza precizarile mele sunt urmatoarele:

Intretinere iazuri primavara - Martie

Intretinerea de primavara a iazurilor ornamentale

Este Martie, momentul cand viata in iazurile naturale reinvie din nou.
iata un sumar din ce avem de facut in jurul iazului, inclusiv cu linkuri utile la alte aspecte pe aceasta tema.

Acum este deja momentul sa porniti instalatiile de filtrare si recirculare din iaz.
Presupun ca in multe iazuri apa este destul de opaca iar matasea broastei creste intr-o veselie.
Recomandarea mea este

Primele lucrari de primavara la iazuri

In acest an primavara a explodat. In doar doua zile zapada a disparut iar florile campiilor au aparut din nou. 

Valul de caldura a trezit din hibernare si viata acvatica. Sa vedem, deci, cu ce sa incepem punerea la punct al iazului nostru ornamental 

Apa de ploaie si iazul ornamental, beneficii si probleme?

Apa de ploaie este considerata de majoritatea proprietarilor de iazuri ca sursa cea mai benefica de apa. Este oare asa, sau exista si probleme...

ploaia acida si efectele ei

Multi considera ca legarea colectoarelor de apa de ploaie la iaz rezolva multe din problemele legate de suplinirea volumului de apa pierdut prin lipsa etanseitatii, evaporarii, absorbtiei, etc. 

Sa fie oare asa? 

Cum volumul de apa provenit din precipitatii are loc rareori atunci cand nivelul apei din iaz ar cere acest lucru, iar un raport  adecvat intre scaderea apei din iaz si volumul precipitatiilor nu poate fi gasit niciodata, bazarea pe acest fenomen este destul de riscant.

Apa de ploaie, poate cauza si probleme pt viata acvatica, atat, pentru microorganisme, alge, plante cat si pt

Fotosinteza - oxigenul si rolul plantelor acvatice in iazuri

Oxigenul este o componenta vitala a vietii acvatice. Iazul are nevoie de oxigen pentru a putea sustine viata. Cu exceptia unor bacterii si alte vietati "extremofile" care traiesc in adancul oceanelor chiar si in lipsa oxigenului, iazurile si lacurile naturale se degradeaza rapid si iremediabil in asemenea conditii.
Pentru ca iazul nostru sa nu devina o balta moarta, incercam in cele ce urmeaza sa clarificam tema oxigenului si sa gasim solutii pentru ameliorarea calitatii apei.



Plantele, spre deosebire de animale sau chiar omul, fotosintetizeaza la lumina soarelui.

Fotosinteza plantelor acvatice si a algelor presupune combinarea dioxidului de carbon CO2 si a apei H2O pentru a produce carbohidrati, adica energie (glucide, lipide, proteine) eliminant ca "deseu" sau "produs secundar" de pe urma reactiilor = Oxigenul O2.   

6 CO₂ + 6 H₂O + lumină solară → C₆H₁₂O₆ + 6 O₂

In lipsa luminii insa, plantele, algele, si toate organismele fotosintetizante vor lega o cantitate considerabila de oxigen.

Nivelul oxigenarii variaza si pe urma altor factori, ca de pilda: cantitatea de lumina, nori, umbra,  lungimea orelor luminoase, presiunea atmosferica, masa biologica din apa, cantitatea si tipul plantelor acvatice, etc...

Nivelul Oxigenului si ciclul azotului in apa

Nici un biotop acvatic nu poate contine prea mult oxigen, oxigenul fiind conditia de baza pentru trai si dezvoltare nu numai pentru pesti ci si pentru bacteriile benefice aerobe ce cresc in filtrul biologic, sau se dezvolta in iaz pentru a converti amoniul si nitritii in nitrati, conform ciclului azotului din apa.

Deci, dupa cum observati rolul plantelor nu este pur decorativ ci este unul din factorii importanti care prin aportul de oxigen contribuie la mentinerea vietii acvatice.

Bancurile de nuferi (si cele similare: lotusi, dovleac de apa, etc) au un alt rol important si anume, in lupta pentru mentinerea calitatii apei prin absorbirea nitratilor si fosforului. Astfel nuferii ne ajuta la prevenirea infloririi algelor, putand duce la sufocarea pestilor. 

Majoritatea plantelor acvatice sunt excelente absorbante de nitrati si fosfor.

In lipsa plantelor care asimileaza nitratii si fosfatii algele vor predomina apa. O inflorire prea abundenta a algelor va avea efecte catastrofale. Pentru a intelege aceasta problema trebuie sa ne reintoarcem la fotosinteza. 

Iarna - chiar daca la cote foarte reduse - fotosinteza este, totusi, prezenta. Nivelul oxigenului poate varia destul de puternic sub gheata, de la limite foarte scazute (in caz de acoprire a stratului de gheata cu zapada care nu permite patrunderea soarelui), la foarte ridicate (izolarea de catre gheata a apei nu permite eliberarea gazelor, din acest motiv cantitatea de gaze, in speta Oxigenul, va fi mai mare decat maximul posibil - (similar cu bioxidul de carbon din lichidul aflat sub presiune)

Factorii ce determina modificarile concentratiei de oxigen din apa:

Lumina

Lumina este factorul esential si indispensabil in fotosintetizare, deci in producerea naturala a oxigenului. Ciclul sinusoidal si ciclic al orelor cu lumina / intuneric pare sa fie factorul cel mai important, dar nu este asa. Natura a reusit sa se conformeze diferentelor date de anotimpuri, necesitatile lor de fotosinteza sau respiratie se regleaza in armonie cu aceste schimbari.

Umbra

Plantele acvatice au nevoie de mult soare, in cazul in care inverzirea apei este o problema, se recomanda ecranarea temporara a apei. Subliniez cuvantul "temporar", deoarece o ecranare de lunga durata va afecta serios biotopul acvatic original.
Cu timpul plantele de pe tarmul iazului, stuful, papura, etc se vor dezvolta prea mult, umbra lor putand fi mai profunda decat ceea ce ar fi necesar. 

Plante acoperitoare

O cantitate excesiva de plante care acopera suprafata apei (nuferi, zambile si salata de apa) impiedica, pe de o parte, fotosinteza plantelor acvatice submerse, iar pe de alta parte, impiedica absorbtia oxigenului din aer. Recomandarea este ca iazul sa fie acoperit in proportie de 30-50% din luciul apei (mai mult in cazul zonelor prea fierbinti si cu expunere prelungita la soare).

Temperatura apei

Concentratia de oxigen in apa difera in functie de temperatura apei. 

Exemplu de variatie a concentratia de oxigen in raport de temperatura apei:

·         Temperatura apei de 0°C, > concentratia maxima de oxigen este de 14,16 mg/l,

·         Temperatura apei de 35°C, > concentratia maxima de oxigen este de 7,04 mg/l,

(se observa clar ca nivelul de absorbtie difera  considerabil in functie de temperatura apei)

Eliberarea gazelor din apa calda este mult mai rapida decat dintr-o apa rece (turnati apa minerala calda si rece intr-un pahar si veti observa diferenta)

Diferentele de presiune atmosferica

Putin cunosc faptul ca o cadere brusca a presiunii atmosferice au ca efect eliberarea brusca a gazelor din apa. Fenomenul este similar cu deschiderea unui recipient cu bautura racoritoare carbogazoasa, unde diferenta presiunii face ca bulele de gaz sa se elibereze din lichid.

Stratificarea apei iarna si vara

Primavara si Toamna, temperaturea apei si al aerului este quasi-identica. Din acest motiv  chiar si o mica adiere de vant poate provoca omogenizarea apei.

Vara si iarna se poate observa o stratificare bine conturata a apei.

Vara apa se stratifica foarte bine evidentiat. Daca ati inotat vreodata intr-un lac ati putut constata ca un stratul de la suprafata este caldut iar mai jos este brusc mai rece - ati atins limita de stratificare -continuand in adancime cu apa tot mai rece, chiar insuportabil de rece.

Iarna apa de cca 4-5 grade C se mentine la fundul iazului, deoarece densitatea cea mai mare a apei este la aceasta temperatura. Acest miracol al lumii face o exceptie de la regulile fizicii potrivit careia frigul tinde in jos iar caldura urca. In caz contrar apa ar trebui sa inghete de la fund si nu de la suprafata.

Stratificarea impiedica miscarea apei, deci o oxigenare exterioara, datorata vantului. Tot stratificarea impiedica descompunerea namolului prin permiterea mentinerii unui mediu acid la baza. Un iaz neanimat sufera de hipo-oxigenare - pestii fiind primii care vor suferi din acest motiv.

Gheata si zapada.

 Gheata este un izolator de gaze. Din cauza ghetii gazele nu pot scapa in atmosfera si raman dizolvate in apa chiar si peste cota de saturatie. 

Daca in cazul oxigenului acest lucru nu ar trebui sa fie o problema, gazele de putrefactie rezultate din procesele de descompunere anaerobe din namol - si foarte toxice - raman si ele dizolvate in apa. Rezultatul putand fi catastrofal. Pestii intoxicati vor fi gasiti morti in stratul superior al ghetii. La sosirea vremii mai calde privelistea iazului cu pestii descompusi plutind in gheata va fi destul de sumbra.

Acesta este motivul pentru care o copca de gheata este mereu binevenita.

 mai multe despre copca de gheata gasiti in blogurile urmatoare: 

• copca de polistiren pt prevenirea inghetii:  
• protejati iazul contra inghetului cu copca de polistiren
  
• pregatirea iazului pentru iarna

 Dar cum in majoritatea cazurilor zapada acopera stratul de gheata, intunericul din apa nu faciliteaza deloc fotosinteza. In acest caz este recomandat, daca este posibil, sa se elimine zapada de pe stratul de gheata pentru a reporni productia de oxigen ale algelor, planctonilor si plantelor acvatice.

Concentratia maxima de oxigen

Apa, in functie de temperatura, are o limita maxima de absorbtie a oxigenului, valoare peste care vantul sau miscarea apei (diuze, cascade, pompe de aerare) nu pot capta mai mult oxigen. 

Exista insa doua exceptii: Concentratii peste limitele de 100% sunt de origine vegetala, provenite de pe urma fotosintezei plantelor, cianobacteriilor si a planctonilor.

Prin barbotarea suplimentara a apei (vant, pompare) concentratia de oxigen nu mai poate fi marita in continuare, ci din contra, va scadea pana la nivelul maxim de 100%.

Concentratia maxima de oxigen se poate masura dupa-amiaza iar cea mai redusa, inainte de zori.

Sistemele de biofiltrare

Sistemele de biofiltrare contribuie de asemenea la scaderea concentratiei de oxigen, din cauza ca bacteriile nitrificatoare sunt mari consumatoare de oxigen. Atentie! Un nivel scazut de oxigen, sau oprirea pentru o perioada de cateva ore a sistemului de filtrare va distruge iremediabil colonia de bacterii aerobe nitrificatoare!

Aciditatea apei.

Daca iazul contine o cantitate mare de sediment neaerat, apa se acidizeaza. Acidizarea apei va reduce considerabil activitatea organica, deci si fotosinteza. O apa acida va fi incarcata cu gaze de putrefactie ce vor inlocui oxigenul si dioxidul de carbon. 

Pestii si vietatile acvatice

O cantitate excesiva de pesti intr-un iaz prea mic va duce inevitabil la dezoxigenare. Rariti neaparat populatia. Un iaz mic cu pesti multi nu poate fi intretinut in mod natural, avand in vedere faptul ca nici in natura nu se gasesc lacuri minuscule in care sa existe populatii de pesti.

Semnal clar de oxigenare slaba este atunci cand dimineata devreme pestii inoata la suprafata, si „trag la pipa”.  Nu confundati insa aceasta reactie a pestilor cu activitatea de colectare a planctonilor dimineata devreme. La prima vedere poate semana ambele activitati.

Concentratia de oxigen poate fi ridicata cu ajutorul pompelor de recirculare dar si a pompelor de aerare.

Pentru digerarea hranei pestii au nevoie de oxigen mai mult. Din acest motiv se recomanda hranirea pestilor dimineata sau inaintea de masa.

Concluzii

Masurarea concentratiei de oxigen

Masurarea concentratiei de oxigen are sens doar in cazul masuratorilor extreme, din zori de zi sau dupa masa (orele 14-15), la fel ca si in cazul masuratorilor pH-ului. In cazul iazurilor ornamentale mici, investitia in instrumente de masurare a concentratiei a oxigenului nu este intotdeauna pe deplin justificata.

Respectarea sfaturilor anterioare va duce la mentinerea concentratiei de oxigen in limitele normale. 

 De stiut:

• Concentratia excesiva de oxigen duce la variatii exreme ale pHului, dar si la distrugerea coloniilor de alge si macrofite – care va aduce ulterior la scaderea concentratiei de oxigen.
•  Concentratia slaba de oxigen este rezultatul unei activitati slabe de fotosinteza, a concentratiei prea mari a vietuitoarelor consumatoare de oxigen (zooplanctoni, pesti), sau a nivelului ridicat de descompunere a materialului organic.
• Pentru a preveni scaderea drastica a nivelului de oxigen iarna, eliminati zapada de pe luciul ghetii. Primind lumina chiar prin gheata, fotosinteza va functiona in continuare. 
• Mentineti deschis o copca de aer pe perioada de iarna.
• O pompa de aerare este binevenita intotdeauna la un lac. Chiar daca utilizarea lor nu este totdeauna necesara, in caz de nevoie va elimina riscurile create de o dezoxigenare drastica.
  

Surse aditionale

• www.lac.ro - notiuni de hidrobiologia apei
• thegardenpondblog.org.uk/
• diurnal changes of disolved oxygen content
• factors influencing the total disolved oxygen content
• http://www.longline.co.uk/site/products/aquaculture/POND/features/
• http://www.pescar-sportiv.ro/utile/10/Meteosensibilitatea.htm

participati la dezbaterea acestui subiect >

Eutrofizarea iazului - suprapopularea cu plante acvatice

Multe dintre iazuri, in special cele fara izolatie artificiala, sunt pasibile de o eutrofizare excesiva, adica de suprapopulare intensiva cu plante. Cantitatile imense de masa vegetala moarte, in descompunere, duc la alterarea calitatii apei (nivelul crescut de nitrati, fosfati si reducerea drastica a oxigenului dizolvat in apa)

Eutrofizarea apare atunci cand o parte insemnata a luciului apei este invadata de plante. Acest proces este normal si natural, modificarile iazului sunt influentate nu numai de acumularea masei vegetale moarte, ci si de aluviunile aduse de precipitatii din amonte, de eroziunea solului de pe tarm, de miscarile solului datorata animalelor, etc. In acest proces zonele mai adanci tind sa se colmateze, pantele abrupte tind sa se indrepte, etc.

Exemple concrete de eutrofizare vegetala a apelor:

• 

  lacul cu nuferi din Baile 1 Mai

  In Baile Felix, lacurile cu nuferi si lotusi au fost complet colmatate si suprapopulate. Lacurile cu nuferi din cauza colmatarii au devenit pustii, nuferii nemaiputand trai in apa de doar o palma adancime. Lotusii se dezvoltau destul de bine, dar tulpinile lor erau mult prea inalte si se rupeau usor in bataia vantului. Mai nou aceste lacuri au trecut printr-un proces de renovare. Lotusii nu au suportat prea bine schimbarile, in primii ani dadeau semne ca vor ceda. In schimb nuferii, profitand de noile conditii au proliferat intr-un ritm inimaginabil. Nu am mai vazut flori de nufar asa de frumos dezvoltate.
  
  
  
  

  Rezervatia din Baile 1 Mai cu renumitul nufar termal (Nymphaea lotus var. thermalis) al carei populatii a ajuns intr-o stare jalnica din cauza eutrofizarii, dar nimeni nu intervine (poate de frica raspunderii, de gura presei, etc).

  
  
  

  De asemenea se pot gasi lacuri pe Dunare cu populatii imense de nuferi, sufocate de densitatea lor

  Trestia, papura, stuful, irisii, etc.  apar in mai toate canalele care, daca nu sunt decolmatate periodic, vor bloca si infunda complet aceste canale.

Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile ornamentale mici

Intr-un iaz relativ bine proiectat, plantele acvatice au o zona de dezvoltare bine definita. Pantele abrupte, lipsa pamantului / namolului nu permite extinderea necontrolata.

In iazurile de decor, majoritatea plantelor sunt in ghivece, cosuri sau saci. Acest fapt ajuta foarte mult la intretinerea lor mai facila precum si la controlul eficient al extinderii lor.

Anual, sau bianual (primavara devreme sau toamna tarziu) aceste ghivece se scot din apa si se raresc plantele din ele. De obicei se scoate planta complet din ghiveci, se spala namolul de pe radacina plantelor si se replanteaza. 




Informatii detaliate despre cum se fac aceste replantari le gasiti pe acest blog.

Ciuma apei, sau plantele oxigenatoare submerse cresc intr-un ritm destul de alert. Acestea se pot aduna cu o grebla (Atentie sa nu perforati izolatia)

Solutia controlului suprapopularii cu plante in iazuri artificiale mici este relativ simpla, cantitativ nu este o lucrare mare si nici costisitoare.

Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile de pesti / iazurile neizolate 

Multe probleme apar atunci cand iazurile neizolate si/sau de dimensiuni mari sunt invadate de plante acvatice, precum stuful, papura, etc.

Stuful si ierburile rizomatice

papura si radiculatia ei

Important este ca majoritatea plantelor acvatice se inmultesc nu numai prin samanta ci si prin rizomii care se extind la distante mari, alcatuind o retea impenetrabila, compacta si omogena al unui singur soi (doar stuf sau doar papura), eliminand ceilalti competitori din colonie.
Rizomii confera si o stabilitate, nepermitand apei sa rupa plantele din pamant pe urma a unui curs de apa puternic (apa curgatoare sau scurgeri masive de apa pluviala).
Rizomii stabilizeaza malul dar in timp permite si colmatarea treptata dar sigura a zonei.
Se poate observa chiar si in iazurile mici cum un grup de papura plantat initial la 20 cm sub nivelul apei, in doar cativa ani va ajunge la suprafata.

Pentru inceput ar fi bine de clarificat daca este vorba despre papura sau stuf.
Deoarece in majoritatea cazurilor invadarea iazului este datorata unui sau altuia dintre ele.
Primul soi inmultit va bloca, practic, posibilitatea altor soiuri care au necesitati similare de dezvoltare sa se impuna ulterior.


Stuful este mult mai evaziv, are rizomi lungi si tari, cu muguri

rizomii stufului

groase de un deget si foarte ascutiti, care perforeaza totul.  Cresterea stufului este foarte energica.
Dar sa ne intoarcem la radacina stufului. Rizomii stufului sunt compusi din niste radacini principale groase si lungi, ale caror muguri se prezinta ca niste tepi foarte tari si foarte ascutiti. Aceste piroane naturale patrund cu usurinta nu numai prin solul umed si moale ci este in stare sa-si croiasca calea printre pietre, crapaturile betonului si, ceea ce este mult mai periculos, perforeaza foarte usor membranele de izolatie ale iazurilor.  Din acest motiv, recomandarea noastra este ca cei ce doresc sa planteze, chiar si doar ornamental, stuf, bambus si orice alte plante care au rizomi de acest fel, sa renunte complet la aceasta idee. Am mentionat aici si bambusul, deoarece este foarte popular dar dupa scurt timp nu mai poate fi controlat. Mugurii bambusului vor perfora, incet dar sigur, fara problema orice izolatie.




Papura are la radacina un fel de tuberculi alungiti. Papura nu are muguri ca si piroanele stufului, deci nu este la fel de periculoasa ca si stuful sau bambusul. 

Papura poate fi extrasa manual mult mai usor, dar extirparea manuala nu va fi niciodata completa, tuberculii si radacinile rupte in pamant vor da lastari noi in curand.


 
Extirparea plantelor acvatice

Dupa experienta mea, primul si cel mai important lucru este sa se tunda complet, iarna la nivelul ghetii toata masa vegetala. Apoi in primavara se lasa cota apei mai sus.

Probabil ar fi nevoie de o decolmatare serioasa, Stuful si papura nu cresc de la o adancime mai serioasa. In cazul cel mai des intalnit zonele invadate nu au adancimi mai mari de 1,5m.

Dupa o dragare, papura va putea fi tinuta sub control, dar stuful va continua sa apara. In acest caz este important sa nu-l lasati sa se dezvolte in aer, dupa un timp puterea lor va ceda.
Exista utilaje complexe: destufizare, decolmatare, dragare, etc.  Sunt firme specializate pe acest domeniu.

• Am sapat anul trecut un iaz de 1 ha, unde am incorporat un vechi canal de apa dezafectat, plin de stuf. Am fost nevoit sa sap cu excavatorul peste 1,5 m in toate directiile apoi am asternut un strat gros ne nisip peste ea. Mugurul va pierde multa energie cautandu-si cale spre aer pe o distanta mult mai lunga. Nu afirm ca am reusit sa extirp in totalitate stuful, bucati mici de rizomi ramanand in pamant, dar un control periodic urmat de o raschetare imediata a tuturor mugurilor care au aparut la suprafata va da roade pe termen lung.

Daca este posibil, drenarea iazului urmata de o aratura adanca repetata va putea da rezultate. Dar in acest caz este nevoie de mult timp pana aceste plante dispar.
Un alt sfat este scaderea nivelul apei la cotele minime. Dupa inghetare se creste cota apei pentru ca gheata sa smulga radacinile din apa.   Pentru acesta este nevoie de o gheata destul de groasa, un strat subtire nu va avea nici un efect, portanta ghetii fiind prea mica.  In cazul papurei exista sanse mai mari de succes, cu stuful este, insa, mult mai greu, dat fiind radiculatia mult mai puternica.


Repet, o adancime de peste 1,5m, oricum poate prea mica pentru un iaz cu pesti mari, nu permite invadarea luciului apei. (Cu toate ca am gasit canale pe Dunare unde nuferii fiind expusi o perioada mult prea mare la un nivel foarte ridicat al cotelor apei, au crescut multumitor in ape adanci de 4-5 metri).

Arderea stufului / papurei nu este recomandata, este interzisa si poate dauna mai mult mediului acvatic si terestru inconjurator decat beneficiile ulterioare.

Utilizarea de chimicale, ierbicide totale nu este o optiune viabila. Efectele chimicalelor se inzecesc in iaz, viata acvatica va fi distrusa imediat.


Multi specialisti recomanda popularea cu puieti de cteno, care se hranesc cu tot ce este verde in apa.


In orice caz, solutia cea mai buna pe termen lung este o excavare completa si adanca, care sa extraga majoritatea radacinilor, precum si executata la o adancime suficienta pentru ca plantele sa nu poata trai in ea. Solutiile pe moment (ardere, ierbicidare, taiere) vor lasa cioturile, care se descompun foarte lent, in apa, pescuitul cu navodul fiind aproape imposibil.

O dezbatere interesanta pe acest subiect gasiti aici

participati la dezbaterea acestui subiect >