Piscina naturala - iaz de inot

Piscina naturala de inot, construita in 2021 - Cluj

credit: https://iazurinaturale.ro/

Piscina a fost construita in locul unei piscine existente din prefabricat. Structura este partial din beton, partial sol stabilizat si finisat. Separatorul dintre zona de plante si zona de inot este executata din lemn.

Ca spatiu tehnic a fost utilizat un camin deja existent, utilizat la piscina anterioara. Aceasta gazduieste un filtru sub presiune cu nisip, convertit in filtru cu granule,  2 pompe de recirculare, lampa cu ultraviolete si electrolizoare.  

Apa intra in sistemul de filtrare prin intermediul a doua schimere iar dupa filtrare acestea se reintorc in bazin, o parte in patul de pietris din zona de plantare, cealalta parte prin doua diuze montate in capatul bazinului, pt a impinge pelicula de apa spre schimere.

Alegerea plantelor acvatice pentru un iaz de inot si ornamental

INTREBARE
Pentru zona vegetala din iazurile de inot aveti vreun furnizor de plante? Cum pot calcula de ce cantitate si tipuri de plante am nevoie in relatie cu suprafata?

RASPUNS

Referitor la plantele acvatice, problema este mai delicata. 

Pe Gardenstore puteti comanda o sumedenie de plante acvatice. Acestea fiind plante sezonale este posibil sa nu fie listate, doar in perioada disponibila. Luati legatura cu echipa, ca sa va informeze despre o lista completa a produselor disponibile.

Daca va spun ca un nufar necesita 2-4 m2 iar o planta acvatica se planteaza cu +/- 20-40 cm distanta, probabil ca v-am ajutat doar la numarul de plante nu si cu soiurile si varietatile necesare. 

Iazul cu plante acvatice, fie ea ornamental, de inot sau cu pesti ornamentali, necesita o planificare minutioasa. Exista o sumedenie de factori ce influenteaza planul de plantare:

• zona geografica
• pozitionarea in curte
• dimensiunea iazului
• cerinte estetice
• disponibilitatea
• tipul si capacitatile sistemului de filtrare si recirculare
• calitatea apei din punct de vedere a compozitiei chimice, duritatii, aciditatii, etc. (acest factor este, probabil cel mai important, frecvent trecut cu vederea, deoarece apa va decide ce plante vor creste optim si ce plante pot tine in sanatate si echilibru mediul acvatic

Alegerea plantelor acvatice este mult prea important, dar in acelasi timp necesita cunostinte aprofundate. Fara  prelevarea unor masuratori, consultanta la fata locului si rediscutarea proiectului nu se poate face nici macar o estimare sumara. 

Sunt prea putini specialisti adevarati in acest domeniu, deoarece nici macar in facultate nu se pune un accent pe aceasta tema. Lipsesc chiar si profesorii priceputi in acest domeniu. Exista doar un manunchi de carti de specialitate pe care le-am putut gasi la anumite expozitii internationale sau pe internet, tin legatura cu renumiti cultivatori de plante acvatice pentru a colecta cat mai multe cunostinte din acest domeniu si inca exista mult de invatat si experimentat.

Va recomandam sa consultati un specialist, dar daca nu iau in calcul factorii enumerati mai sus, puteti fi sigur ca acel specialist nu are nici cea mai vaga cunostinta despre principiile ce mentin apa sanatoasa. Astfel rezultatul va putea fi dezamagitor.

Intretinerea si pregatirea iazurilor pentru primavara - oferta de servicii

iazul iarna

Doriti un iaz curat si sanatos?

Primavara se apropie, moment in care cu totii asteptam ca si natura acvatica sa reinvie.

Intretinere iaz

Plantele putrezite, pestii morti, pietrele acoperite cu alge, namolul adunat la fund, apa murdara, ne fac sa privim cu disperare la iazul nostru. Pompele blocate, filtrele murdare si/sau sparte, uitate necuratate si golite inainte de instalarea frigului, becurile de ultraviolete arse, sisteme ce ar trebui repornite din nou, ne pun bataie de cap.  Poate ca, deja anul trecut, pestii inmultiti peste masura au suprasolicitat sistemul de filtrare iar in acest an vor fi si mai multi. Poate ca a sosit momentul sa inbunatatiti sistemul de filtrare sau pompare. Sunt multe intrebari si probleme ce necesita o rezolvare.

Reabilitarea sistemului de filtrare al unui iaz

Multe dintre problemele ivite sunt cauzate de utilizarea ineficienta a sistemului de filtrare achizitionat. In majoritatea cazurilor aceste filtre nu sunt corespunzator utilizate sau nu sunt suficient de bine exploatate.

In cele ce urmeaza va prezint o conversatie avut cu un client (sa-l numim Dl. Popescu, pt a pastra anonimatul). Problema dezbatuta se refera la incapacitatea de a remedia calitatea apei din iaz.  Cu niste sfaturi ieftine s-a reusit o reabilitare impresionanta:

Din nou despre matasea broastei (algele filamentare) din iazuri



Alge filamentare (matasea broastei)

 Matasea broastei, este o ciuma ce bantuie in iazul multora, in special in iazurile populate cu pesti, deci cu concentratie ridicata de nitrati, ale celor expuse la soare excesiv, neintretinute corespunzator, si/sau neaerate suficient.

Matasea broastei este de multe ori confundata cu alte specii de alge filamentare. Aceste alge lungi, verzi, asemenea firelor de bumbac, ca si o vata mai rara, dar verde, sunt capabile sa va inghita intreg iazul in foarte scurt timp.

Spre deosebire de algele verzi,

Probleme cu un iaz cu filtru artizanal



filtru biologic simplu

 Am un lac de 6-7 mc. Dupa 3 zile am apa supa cu taitei. Nu se mai vede nimic. O scot si puna alta. Volumul butoiului de filtrare este de 60 litri. Am un singur mediu de filtrare, respectiv un disc de burete de 4 cm grosime.

Va cer sfatul pt a remedia situatia. Va multumesc.

 RASPUNS LA SCRISOARE:

 

Stimate Domn:

Un butoi de 60 litri ar trebui sa faca fata, macar partial la filtrare.

Din start trebuie stiut ca filtrarea este de doua feluri:

Iaz ornamental izolat cu folie agricola din PE?

Nu este prima daca cand sunt apelat pentru a remedia probleme ivite intr-un iar ornametal din curtea clientului si sa constat ca izolatia este facuta din folia de polietilena utilizata in agricultura la solarii.
Iata un studiu de caz cu un iaz izolat cu folie din PE care are, bine inteles, probleme serioase de calitate a apei. Poza atasata da in vileag mai multe probleme constructive:

Iaz particular decorativ izolat cu folie de polietilena

Raspuns la solicitare:

Stimate Dna

Va multumim pt poze.

ref. la iazul in cauza precizarile mele sunt urmatoarele:

Primele lucrari de primavara la iazuri

In acest an primavara a explodat. In doar doua zile zapada a disparut iar florile campiilor au aparut din nou. 

Valul de caldura a trezit din hibernare si viata acvatica. Sa vedem, deci, cu ce sa incepem punerea la punct al iazului nostru ornamental 

Intretinerea iazurilor si lacurilor de mari dimensiuni

Iazurile de mari dimensiuni necesita un tratament diferit de iazurile mici?

 Iazurile si lacurile de dimensiuni mari nu difera doar prin dimensiuni de iazurile mici, ci sunt niste entitati complet diferite ce necesita un tratament special, dar mai inainte de toate necesita o intelegere a tuturor proceselor biologice si chimice pentru asigurarea unei calitati al apei sanatoase.

Chiar si sistemele de filtrare mari nu vor functiona in iazurile mari. Iazurile de mari dimensiuni nu pot fi tratate cu instalatii de ultraviolete si filtre biologice din simplul motiv ca volumul de apa este mult prea mare.  Secretul se gaseste mai degraba in plantele acvatice si in volumul suficient de oxigen din apa.

Motivele ineficientei sistemului de filtrare in iazurile de mari dimensiuni:

• Filtrele biologice au nevoie de curatire periodica si necesita cantitati imense de oxigen. In caz contrar vor lucra impotriva iazului.
• Nu exista nici o posibilitate de a construi un iaz cu un sistem de recirculare eficient, adica nu exista garantia ca intreg volumul de apa din iaz sa treaca prin sistemul de filtrare cu o frecventa medie bine definita. 

Cu siguranta nu utilizati pietris compactat. Acestea nu vor face decat sa inghita sedimentele care se vor descompune in mod anaerob, imprumutand un miros urat si multe alte probleme.

In esenta, problemele de calitate ale iazurilor mari, ca de exemplu lacurile de golf iau urmatoarele aspecte:

• Este necesar sa se controleze imputul substantelor nutritive (sarcina).
• Plantele acvatice preiau substantele nutritive din apa. 
• Suplimentarea cu cantitati mari de oxigen prin intermediul pompelor de aerare, fantani arteziene. Ecest lucru este de importanta cruciala.

Cum sa pastram calitatea apei intr-un iaz mare

Suplimentarea cu cantitati mari de oxigen incurajeaza natura sa se activizeze. Aerarea permite miscarea apei chiar si in cazul iazurilor mari. Imbunatateste si efectul vantului prin limitarea cazurilor in care stratificarea apei are loc vara.

Fara oxigen suficient iazul sau lacul va acumula sedimente nedescompuse. Oxigenul permite descompunerea rapida a sedimentelor prin procesul de nitrificare.

Daca nu se acorda suficienta atentie pentru aerarea corespunzatoare a iazului mortalitatea pestilor pe parcursul verii este iminenta. Apa calda nu mai are capacitatea de a absorbi oxigenul in cantitati suficiente si, asa cum am mai spus anterior, stratificarea apei va bloca patrunderea oxigenului in straturile inferioare ale apei.

Tratamente

Conform Wikipedia, Bio-augmentarea (Bioaugmentation)  inseamna introducerea unui grup de elemente microbiene naturale sau variante modificate genetic pentru a trata solul sau apa contaminata. In cazul nostru este vorba de aplicarea unor tratamente profilactice (insamantarea cu culturi bacteriene, planctoni, apa "vie" din iazuri bine stabilizate) sau tratamente necesare unor probleme ivite pe parcurs: algicide, substante ce ajuta la descompunerea sedimentelor, etc.

Majoritatea produselor de tratament au efectul cel mai puternic doar in combinatie cu un nivel ridicat de oxigen in apa. 

Produsele cele mai eficiente sunt, in general, destinate pentru controlul si limitarea substantelor nutritive din apa: Carbon (masa organica), Nitrogen (nitratii) si compusi ai Fosforului (fosfatii) Aceste substante nutritive se leaga, in majoritatea cazurilor, de oxigen, deci sunt concurenti cu plantele, algele, pestii, algele filamentoase, bacteriile aerobe din apa si din sedimente, alte vietuitoare acvatice, etc.

Lacurile si iazurile cu continut ridicat de substante nutritive vor fi caracterizate prin inflorire excesiva ale algelor verzi si filamentoase, dar si printr-o acumulare vertiginoasa a depunerilor de sedimente - namol.

In iazurile de mici dimensiuni, tratamentele cu substante chimice nu ar trebui sa fie utilizate, deoarece un sistem bine proiectat de filtru biologic, impreuna cu un sistem cu ultraviolete UVC ar trebui sa poata face fata necesitatilor. Substantele algicide si de tratament similar pot avea efecte nefaste asupra bacteriilor nitrificatoare, plante acvatice, pesti si alte vietuitoare din apa.  Nu uitati, majoritatea algicidelor intra in reactie cu oxigenul, nivelul acestuia scazand vertiginos din apa, mult sub valoarea critica.

Singurul moment in care tratamentul cu algicide ar trebui sa fie acceptata, in iazurile de dimensiuni mici sau medii, prevazute cu sisteme de filtrare, sterilizare, recirculare, este perioada de primavara cand aceste sisteme nu sunt inca pornite, sau doar recent, iar eficienta filtrarii bacteriene este mult prea limitata.

Apa de ploaie si iazul ornamental, beneficii si probleme?

Apa de ploaie este considerata de majoritatea proprietarilor de iazuri ca sursa cea mai benefica de apa. Este oare asa, sau exista si probleme...

ploaia acida si efectele ei

Multi considera ca legarea colectoarelor de apa de ploaie la iaz rezolva multe din problemele legate de suplinirea volumului de apa pierdut prin lipsa etanseitatii, evaporarii, absorbtiei, etc. 

Sa fie oare asa? 

Cum volumul de apa provenit din precipitatii are loc rareori atunci cand nivelul apei din iaz ar cere acest lucru, iar un raport  adecvat intre scaderea apei din iaz si volumul precipitatiilor nu poate fi gasit niciodata, bazarea pe acest fenomen este destul de riscant.

Apa de ploaie, poate cauza si probleme pt viata acvatica, atat, pentru microorganisme, alge, plante cat si pt

Fotosinteza - oxigenul si rolul plantelor acvatice in iazuri

Oxigenul este o componenta vitala a vietii acvatice. Iazul are nevoie de oxigen pentru a putea sustine viata. Cu exceptia unor bacterii si alte vietati "extremofile" care traiesc in adancul oceanelor chiar si in lipsa oxigenului, iazurile si lacurile naturale se degradeaza rapid si iremediabil in asemenea conditii.
Pentru ca iazul nostru sa nu devina o balta moarta, incercam in cele ce urmeaza sa clarificam tema oxigenului si sa gasim solutii pentru ameliorarea calitatii apei.



Plantele, spre deosebire de animale sau chiar omul, fotosintetizeaza la lumina soarelui.

Fotosinteza plantelor acvatice si a algelor presupune combinarea dioxidului de carbon CO2 si a apei H2O pentru a produce carbohidrati, adica energie (glucide, lipide, proteine) eliminant ca "deseu" sau "produs secundar" de pe urma reactiilor = Oxigenul O2.   

6 CO₂ + 6 H₂O + lumină solară → C₆H₁₂O₆ + 6 O₂

In lipsa luminii insa, plantele, algele, si toate organismele fotosintetizante vor lega o cantitate considerabila de oxigen.

Nivelul oxigenarii variaza si pe urma altor factori, ca de pilda: cantitatea de lumina, nori, umbra,  lungimea orelor luminoase, presiunea atmosferica, masa biologica din apa, cantitatea si tipul plantelor acvatice, etc...

Nivelul Oxigenului si ciclul azotului in apa

Nici un biotop acvatic nu poate contine prea mult oxigen, oxigenul fiind conditia de baza pentru trai si dezvoltare nu numai pentru pesti ci si pentru bacteriile benefice aerobe ce cresc in filtrul biologic, sau se dezvolta in iaz pentru a converti amoniul si nitritii in nitrati, conform ciclului azotului din apa.

Deci, dupa cum observati rolul plantelor nu este pur decorativ ci este unul din factorii importanti care prin aportul de oxigen contribuie la mentinerea vietii acvatice.

Bancurile de nuferi (si cele similare: lotusi, dovleac de apa, etc) au un alt rol important si anume, in lupta pentru mentinerea calitatii apei prin absorbirea nitratilor si fosforului. Astfel nuferii ne ajuta la prevenirea infloririi algelor, putand duce la sufocarea pestilor. 

Majoritatea plantelor acvatice sunt excelente absorbante de nitrati si fosfor.

In lipsa plantelor care asimileaza nitratii si fosfatii algele vor predomina apa. O inflorire prea abundenta a algelor va avea efecte catastrofale. Pentru a intelege aceasta problema trebuie sa ne reintoarcem la fotosinteza. 

Iarna - chiar daca la cote foarte reduse - fotosinteza este, totusi, prezenta. Nivelul oxigenului poate varia destul de puternic sub gheata, de la limite foarte scazute (in caz de acoprire a stratului de gheata cu zapada care nu permite patrunderea soarelui), la foarte ridicate (izolarea de catre gheata a apei nu permite eliberarea gazelor, din acest motiv cantitatea de gaze, in speta Oxigenul, va fi mai mare decat maximul posibil - (similar cu bioxidul de carbon din lichidul aflat sub presiune)

Factorii ce determina modificarile concentratiei de oxigen din apa:

Lumina

Lumina este factorul esential si indispensabil in fotosintetizare, deci in producerea naturala a oxigenului. Ciclul sinusoidal si ciclic al orelor cu lumina / intuneric pare sa fie factorul cel mai important, dar nu este asa. Natura a reusit sa se conformeze diferentelor date de anotimpuri, necesitatile lor de fotosinteza sau respiratie se regleaza in armonie cu aceste schimbari.

Umbra

Plantele acvatice au nevoie de mult soare, in cazul in care inverzirea apei este o problema, se recomanda ecranarea temporara a apei. Subliniez cuvantul "temporar", deoarece o ecranare de lunga durata va afecta serios biotopul acvatic original.
Cu timpul plantele de pe tarmul iazului, stuful, papura, etc se vor dezvolta prea mult, umbra lor putand fi mai profunda decat ceea ce ar fi necesar. 

Plante acoperitoare

O cantitate excesiva de plante care acopera suprafata apei (nuferi, zambile si salata de apa) impiedica, pe de o parte, fotosinteza plantelor acvatice submerse, iar pe de alta parte, impiedica absorbtia oxigenului din aer. Recomandarea este ca iazul sa fie acoperit in proportie de 30-50% din luciul apei (mai mult in cazul zonelor prea fierbinti si cu expunere prelungita la soare).

Temperatura apei

Concentratia de oxigen in apa difera in functie de temperatura apei. 

Exemplu de variatie a concentratia de oxigen in raport de temperatura apei:

·         Temperatura apei de 0°C, > concentratia maxima de oxigen este de 14,16 mg/l,

·         Temperatura apei de 35°C, > concentratia maxima de oxigen este de 7,04 mg/l,

(se observa clar ca nivelul de absorbtie difera  considerabil in functie de temperatura apei)

Eliberarea gazelor din apa calda este mult mai rapida decat dintr-o apa rece (turnati apa minerala calda si rece intr-un pahar si veti observa diferenta)

Diferentele de presiune atmosferica

Putin cunosc faptul ca o cadere brusca a presiunii atmosferice au ca efect eliberarea brusca a gazelor din apa. Fenomenul este similar cu deschiderea unui recipient cu bautura racoritoare carbogazoasa, unde diferenta presiunii face ca bulele de gaz sa se elibereze din lichid.

Stratificarea apei iarna si vara

Primavara si Toamna, temperaturea apei si al aerului este quasi-identica. Din acest motiv  chiar si o mica adiere de vant poate provoca omogenizarea apei.

Vara si iarna se poate observa o stratificare bine conturata a apei.

Vara apa se stratifica foarte bine evidentiat. Daca ati inotat vreodata intr-un lac ati putut constata ca un stratul de la suprafata este caldut iar mai jos este brusc mai rece - ati atins limita de stratificare -continuand in adancime cu apa tot mai rece, chiar insuportabil de rece.

Iarna apa de cca 4-5 grade C se mentine la fundul iazului, deoarece densitatea cea mai mare a apei este la aceasta temperatura. Acest miracol al lumii face o exceptie de la regulile fizicii potrivit careia frigul tinde in jos iar caldura urca. In caz contrar apa ar trebui sa inghete de la fund si nu de la suprafata.

Stratificarea impiedica miscarea apei, deci o oxigenare exterioara, datorata vantului. Tot stratificarea impiedica descompunerea namolului prin permiterea mentinerii unui mediu acid la baza. Un iaz neanimat sufera de hipo-oxigenare - pestii fiind primii care vor suferi din acest motiv.

Gheata si zapada.

 Gheata este un izolator de gaze. Din cauza ghetii gazele nu pot scapa in atmosfera si raman dizolvate in apa chiar si peste cota de saturatie. 

Daca in cazul oxigenului acest lucru nu ar trebui sa fie o problema, gazele de putrefactie rezultate din procesele de descompunere anaerobe din namol - si foarte toxice - raman si ele dizolvate in apa. Rezultatul putand fi catastrofal. Pestii intoxicati vor fi gasiti morti in stratul superior al ghetii. La sosirea vremii mai calde privelistea iazului cu pestii descompusi plutind in gheata va fi destul de sumbra.

Acesta este motivul pentru care o copca de gheata este mereu binevenita.

 mai multe despre copca de gheata gasiti in blogurile urmatoare: 

• copca de polistiren pt prevenirea inghetii:  
• protejati iazul contra inghetului cu copca de polistiren
  
• pregatirea iazului pentru iarna

 Dar cum in majoritatea cazurilor zapada acopera stratul de gheata, intunericul din apa nu faciliteaza deloc fotosinteza. In acest caz este recomandat, daca este posibil, sa se elimine zapada de pe stratul de gheata pentru a reporni productia de oxigen ale algelor, planctonilor si plantelor acvatice.

Concentratia maxima de oxigen

Apa, in functie de temperatura, are o limita maxima de absorbtie a oxigenului, valoare peste care vantul sau miscarea apei (diuze, cascade, pompe de aerare) nu pot capta mai mult oxigen. 

Exista insa doua exceptii: Concentratii peste limitele de 100% sunt de origine vegetala, provenite de pe urma fotosintezei plantelor, cianobacteriilor si a planctonilor.

Prin barbotarea suplimentara a apei (vant, pompare) concentratia de oxigen nu mai poate fi marita in continuare, ci din contra, va scadea pana la nivelul maxim de 100%.

Concentratia maxima de oxigen se poate masura dupa-amiaza iar cea mai redusa, inainte de zori.

Sistemele de biofiltrare

Sistemele de biofiltrare contribuie de asemenea la scaderea concentratiei de oxigen, din cauza ca bacteriile nitrificatoare sunt mari consumatoare de oxigen. Atentie! Un nivel scazut de oxigen, sau oprirea pentru o perioada de cateva ore a sistemului de filtrare va distruge iremediabil colonia de bacterii aerobe nitrificatoare!

Aciditatea apei.

Daca iazul contine o cantitate mare de sediment neaerat, apa se acidizeaza. Acidizarea apei va reduce considerabil activitatea organica, deci si fotosinteza. O apa acida va fi incarcata cu gaze de putrefactie ce vor inlocui oxigenul si dioxidul de carbon. 

Pestii si vietatile acvatice

O cantitate excesiva de pesti intr-un iaz prea mic va duce inevitabil la dezoxigenare. Rariti neaparat populatia. Un iaz mic cu pesti multi nu poate fi intretinut in mod natural, avand in vedere faptul ca nici in natura nu se gasesc lacuri minuscule in care sa existe populatii de pesti.

Semnal clar de oxigenare slaba este atunci cand dimineata devreme pestii inoata la suprafata, si „trag la pipa”.  Nu confundati insa aceasta reactie a pestilor cu activitatea de colectare a planctonilor dimineata devreme. La prima vedere poate semana ambele activitati.

Concentratia de oxigen poate fi ridicata cu ajutorul pompelor de recirculare dar si a pompelor de aerare.

Pentru digerarea hranei pestii au nevoie de oxigen mai mult. Din acest motiv se recomanda hranirea pestilor dimineata sau inaintea de masa.

Concluzii

Masurarea concentratiei de oxigen

Masurarea concentratiei de oxigen are sens doar in cazul masuratorilor extreme, din zori de zi sau dupa masa (orele 14-15), la fel ca si in cazul masuratorilor pH-ului. In cazul iazurilor ornamentale mici, investitia in instrumente de masurare a concentratiei a oxigenului nu este intotdeauna pe deplin justificata.

Respectarea sfaturilor anterioare va duce la mentinerea concentratiei de oxigen in limitele normale. 

 De stiut:

• Concentratia excesiva de oxigen duce la variatii exreme ale pHului, dar si la distrugerea coloniilor de alge si macrofite – care va aduce ulterior la scaderea concentratiei de oxigen.
•  Concentratia slaba de oxigen este rezultatul unei activitati slabe de fotosinteza, a concentratiei prea mari a vietuitoarelor consumatoare de oxigen (zooplanctoni, pesti), sau a nivelului ridicat de descompunere a materialului organic.
• Pentru a preveni scaderea drastica a nivelului de oxigen iarna, eliminati zapada de pe luciul ghetii. Primind lumina chiar prin gheata, fotosinteza va functiona in continuare. 
• Mentineti deschis o copca de aer pe perioada de iarna.
• O pompa de aerare este binevenita intotdeauna la un lac. Chiar daca utilizarea lor nu este totdeauna necesara, in caz de nevoie va elimina riscurile create de o dezoxigenare drastica.
  

Surse aditionale

• www.lac.ro - notiuni de hidrobiologia apei
• thegardenpondblog.org.uk/
• diurnal changes of disolved oxygen content
• factors influencing the total disolved oxygen content
• http://www.longline.co.uk/site/products/aquaculture/POND/features/
• http://www.pescar-sportiv.ro/utile/10/Meteosensibilitatea.htm

participati la dezbaterea acestui subiect >

Eutrofizarea iazului - suprapopularea cu plante acvatice

Multe dintre iazuri, in special cele fara izolatie artificiala, sunt pasibile de o eutrofizare excesiva, adica de suprapopulare intensiva cu plante. Cantitatile imense de masa vegetala moarte, in descompunere, duc la alterarea calitatii apei (nivelul crescut de nitrati, fosfati si reducerea drastica a oxigenului dizolvat in apa)

Eutrofizarea apare atunci cand o parte insemnata a luciului apei este invadata de plante. Acest proces este normal si natural, modificarile iazului sunt influentate nu numai de acumularea masei vegetale moarte, ci si de aluviunile aduse de precipitatii din amonte, de eroziunea solului de pe tarm, de miscarile solului datorata animalelor, etc. In acest proces zonele mai adanci tind sa se colmateze, pantele abrupte tind sa se indrepte, etc.

Exemple concrete de eutrofizare vegetala a apelor:

• 

  lacul cu nuferi din Baile 1 Mai

  In Baile Felix, lacurile cu nuferi si lotusi au fost complet colmatate si suprapopulate. Lacurile cu nuferi din cauza colmatarii au devenit pustii, nuferii nemaiputand trai in apa de doar o palma adancime. Lotusii se dezvoltau destul de bine, dar tulpinile lor erau mult prea inalte si se rupeau usor in bataia vantului. Mai nou aceste lacuri au trecut printr-un proces de renovare. Lotusii nu au suportat prea bine schimbarile, in primii ani dadeau semne ca vor ceda. In schimb nuferii, profitand de noile conditii au proliferat intr-un ritm inimaginabil. Nu am mai vazut flori de nufar asa de frumos dezvoltate.
  
  
  
  

  Rezervatia din Baile 1 Mai cu renumitul nufar termal (Nymphaea lotus var. thermalis) al carei populatii a ajuns intr-o stare jalnica din cauza eutrofizarii, dar nimeni nu intervine (poate de frica raspunderii, de gura presei, etc).

  
  
  

  De asemenea se pot gasi lacuri pe Dunare cu populatii imense de nuferi, sufocate de densitatea lor

  Trestia, papura, stuful, irisii, etc.  apar in mai toate canalele care, daca nu sunt decolmatate periodic, vor bloca si infunda complet aceste canale.

Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile ornamentale mici

Intr-un iaz relativ bine proiectat, plantele acvatice au o zona de dezvoltare bine definita. Pantele abrupte, lipsa pamantului / namolului nu permite extinderea necontrolata.

In iazurile de decor, majoritatea plantelor sunt in ghivece, cosuri sau saci. Acest fapt ajuta foarte mult la intretinerea lor mai facila precum si la controlul eficient al extinderii lor.

Anual, sau bianual (primavara devreme sau toamna tarziu) aceste ghivece se scot din apa si se raresc plantele din ele. De obicei se scoate planta complet din ghiveci, se spala namolul de pe radacina plantelor si se replanteaza. 




Informatii detaliate despre cum se fac aceste replantari le gasiti pe acest blog.

Ciuma apei, sau plantele oxigenatoare submerse cresc intr-un ritm destul de alert. Acestea se pot aduna cu o grebla (Atentie sa nu perforati izolatia)

Solutia controlului suprapopularii cu plante in iazuri artificiale mici este relativ simpla, cantitativ nu este o lucrare mare si nici costisitoare.

Suprapopularea cu plante acvatice in iazurile de pesti / iazurile neizolate 

Multe probleme apar atunci cand iazurile neizolate si/sau de dimensiuni mari sunt invadate de plante acvatice, precum stuful, papura, etc.

Stuful si ierburile rizomatice

papura si radiculatia ei

Important este ca majoritatea plantelor acvatice se inmultesc nu numai prin samanta ci si prin rizomii care se extind la distante mari, alcatuind o retea impenetrabila, compacta si omogena al unui singur soi (doar stuf sau doar papura), eliminand ceilalti competitori din colonie.
Rizomii confera si o stabilitate, nepermitand apei sa rupa plantele din pamant pe urma a unui curs de apa puternic (apa curgatoare sau scurgeri masive de apa pluviala).
Rizomii stabilizeaza malul dar in timp permite si colmatarea treptata dar sigura a zonei.
Se poate observa chiar si in iazurile mici cum un grup de papura plantat initial la 20 cm sub nivelul apei, in doar cativa ani va ajunge la suprafata.

Pentru inceput ar fi bine de clarificat daca este vorba despre papura sau stuf.
Deoarece in majoritatea cazurilor invadarea iazului este datorata unui sau altuia dintre ele.
Primul soi inmultit va bloca, practic, posibilitatea altor soiuri care au necesitati similare de dezvoltare sa se impuna ulterior.


Stuful este mult mai evaziv, are rizomi lungi si tari, cu muguri

rizomii stufului

groase de un deget si foarte ascutiti, care perforeaza totul.  Cresterea stufului este foarte energica.
Dar sa ne intoarcem la radacina stufului. Rizomii stufului sunt compusi din niste radacini principale groase si lungi, ale caror muguri se prezinta ca niste tepi foarte tari si foarte ascutiti. Aceste piroane naturale patrund cu usurinta nu numai prin solul umed si moale ci este in stare sa-si croiasca calea printre pietre, crapaturile betonului si, ceea ce este mult mai periculos, perforeaza foarte usor membranele de izolatie ale iazurilor.  Din acest motiv, recomandarea noastra este ca cei ce doresc sa planteze, chiar si doar ornamental, stuf, bambus si orice alte plante care au rizomi de acest fel, sa renunte complet la aceasta idee. Am mentionat aici si bambusul, deoarece este foarte popular dar dupa scurt timp nu mai poate fi controlat. Mugurii bambusului vor perfora, incet dar sigur, fara problema orice izolatie.




Papura are la radacina un fel de tuberculi alungiti. Papura nu are muguri ca si piroanele stufului, deci nu este la fel de periculoasa ca si stuful sau bambusul. 

Papura poate fi extrasa manual mult mai usor, dar extirparea manuala nu va fi niciodata completa, tuberculii si radacinile rupte in pamant vor da lastari noi in curand.


 
Extirparea plantelor acvatice

Dupa experienta mea, primul si cel mai important lucru este sa se tunda complet, iarna la nivelul ghetii toata masa vegetala. Apoi in primavara se lasa cota apei mai sus.

Probabil ar fi nevoie de o decolmatare serioasa, Stuful si papura nu cresc de la o adancime mai serioasa. In cazul cel mai des intalnit zonele invadate nu au adancimi mai mari de 1,5m.

Dupa o dragare, papura va putea fi tinuta sub control, dar stuful va continua sa apara. In acest caz este important sa nu-l lasati sa se dezvolte in aer, dupa un timp puterea lor va ceda.
Exista utilaje complexe: destufizare, decolmatare, dragare, etc.  Sunt firme specializate pe acest domeniu.

• Am sapat anul trecut un iaz de 1 ha, unde am incorporat un vechi canal de apa dezafectat, plin de stuf. Am fost nevoit sa sap cu excavatorul peste 1,5 m in toate directiile apoi am asternut un strat gros ne nisip peste ea. Mugurul va pierde multa energie cautandu-si cale spre aer pe o distanta mult mai lunga. Nu afirm ca am reusit sa extirp in totalitate stuful, bucati mici de rizomi ramanand in pamant, dar un control periodic urmat de o raschetare imediata a tuturor mugurilor care au aparut la suprafata va da roade pe termen lung.

Daca este posibil, drenarea iazului urmata de o aratura adanca repetata va putea da rezultate. Dar in acest caz este nevoie de mult timp pana aceste plante dispar.
Un alt sfat este scaderea nivelul apei la cotele minime. Dupa inghetare se creste cota apei pentru ca gheata sa smulga radacinile din apa.   Pentru acesta este nevoie de o gheata destul de groasa, un strat subtire nu va avea nici un efect, portanta ghetii fiind prea mica.  In cazul papurei exista sanse mai mari de succes, cu stuful este, insa, mult mai greu, dat fiind radiculatia mult mai puternica.


Repet, o adancime de peste 1,5m, oricum poate prea mica pentru un iaz cu pesti mari, nu permite invadarea luciului apei. (Cu toate ca am gasit canale pe Dunare unde nuferii fiind expusi o perioada mult prea mare la un nivel foarte ridicat al cotelor apei, au crescut multumitor in ape adanci de 4-5 metri).

Arderea stufului / papurei nu este recomandata, este interzisa si poate dauna mai mult mediului acvatic si terestru inconjurator decat beneficiile ulterioare.

Utilizarea de chimicale, ierbicide totale nu este o optiune viabila. Efectele chimicalelor se inzecesc in iaz, viata acvatica va fi distrusa imediat.


Multi specialisti recomanda popularea cu puieti de cteno, care se hranesc cu tot ce este verde in apa.


In orice caz, solutia cea mai buna pe termen lung este o excavare completa si adanca, care sa extraga majoritatea radacinilor, precum si executata la o adancime suficienta pentru ca plantele sa nu poata trai in ea. Solutiile pe moment (ardere, ierbicidare, taiere) vor lasa cioturile, care se descompun foarte lent, in apa, pescuitul cu navodul fiind aproape imposibil.

O dezbatere interesanta pe acest subiect gasiti aici

participati la dezbaterea acestui subiect >