marți, 8 noiembrie 2011

Sfaturi pentru constructia lacurilor si iazurilor mari

Doriti un iaz de dimensiuni mari? 
Cititi in continuare sa stiti din timp ce implica aceasta investitie

Constructia iazurilor ornamentale se face, de obicei, de catre peisagisti. Peisagistii au, in general cunostinte suficiente pt executarea iazurilor in asa fel incat la finalizare sa aiba un aspect multumitor. De multe ori lipseste, insa, baza de cunostinte si informatii tehnice care pot conduce la o functionare si exploatare defectuasa.
In alte cazuri iazurile pot fi construite de catre firmele de constructii. In acest caz lucrarea poate sa sufere la capitolul estetica si functionalitate si, in general, este excesiv de complicata pentru executie.
Iazurile construite pe cont propriu sufera, in general din punct de vedere functional dar si estetic, limitarile de cunostinta si experienta permitand loc la erori grave.
Totusi, daca constructia unui iaz ornamental de gradina de dimensiuni mici ar trebui sa fie simpla (dar nu este) constructia unor iazuri, lacuri sau bazine impun cunostinte speciale, precautie si luarea de masuri specifice.
In cele ce urmeaza doresc sa punctez fazele de lucru pentru excavarea, izolarea si finisarea iazurilor de mari dimensiuni.



Aspecte legale

Este bine de stiut ca legea poata sa ceara in unele cazuri autorizatiei de constructie pt asemenea lucrari. Se vor cere, probabil, si autorizatie de la Apele Romane, dupa caz.  In majoritatea cazurilor autoritatea care reglementeaza constructiile va emite un document prin care se precizeaza ca lucrarile care nu au nevoie de fundatii, nu necesita autorizatie de constructie.
Luati in considerare si vecinii Dvs. pt a preintampina eventualele litigii. Un iaz sapat in imediata vecinatate a casei sau curtii vecinului poate provoca surpari de teren, modificarea hidrografica, etc.  Va puteti trezi chemat in justitie daca vecinul reclama infiltrari su igrasie in locuinta proprie, chiar daca aceste probleme nu au fost cauzate de catre iazul Dvs.


Timingul si organizarea lucrarii

razboiul cu apa
O lucrare de amploare necesita timp. Si nu numai de timp de lucru ci si de timp frumos. Daca va apucati de o asemenea investitie toamna tarziu aveti sanse mari sa fiti blocati cu lucrarea pe timpul iernii.  In plus, sistarea lucrarii va genera nu numai probleme cu paza santierului, cu blocarea zonei, cu problemele date de degajarea apelor colectate, dar si cu problemele de surpare, lichefiere, etc ce va necesita lucrari in plus de remediere dupa reluarea lucrarilor in primavara.

Lucrarile de sapaturi sunt doar unul din aspectele ce trebuie luate in considerare.  Pt excavare va fi nevoie de timp (depinde de utilajele folosite, de calitatea solului
constructia unui iaz in timpul iernii este grea si costisitoare
A fost situatie cand o lucrare pe un lac de 1 ha, care trebuia terminata pana in Decembrie, doar din cauza interzierilor generate de lipsa utilajelor de excavare a fost sistata peste iarna. S-au incercat de nenumarate ori reluarea lucrarilor dar zapada a parasit zona doar in luna Aprilie. In tot acest timp iazul pe jumatate gata s-a zbatut cu apele freatice, pompele de drenare au functionat tot sezonul, membrana a fost ridicata de catre ape deoarece zona era mult prea umeda iar apa din iaz era la o cota redusa. In fine, lucrarea care putea fi terminata in doua luni, (cel putin partea de excavare si izolare), a fost terminata doar la sfarsitul verii, dupa ce apele s-au retras. Cred ca nu mai trebuie sa spun ce pierderi au fost generate din aceasta cauza.

Stabilirea locatiei si pozitionarea corecta

 Un lac de dimensiuni mari va necesita un perimetru considerabil, la care se va calcula si accesul din jurul lacului, necesar nu doar in timpul lucrarilor pe santier, dar si pe parcursul exploatarii iazului.
Luati in considerare aspectele legate de accesibilitate, eventual protectia prin imprejmuire a bazinelor adanci,
Diferentele de nivel necesita crearea de diguri si/sau taluzuri
Luati in considerare ca si cele mai mici diferente de nivel se vor reflecta in necesitatea construirii de diguri sau taluzuri, dupa caz. Am intalnit cazuri cand bazinul sapat de client, pregatit pentru izolatie avea o diferenta de nivel de mai mult de 1 m,  pe o lungime de 10 m, ceea ce era aproape nesesizabil, dat fiind pozitionarea terenului. Sunt situatii in care constructia unui dig ridica probleme de aspect sau/si de siguranta.

 Daca este vorba de un iaz ornamental, verificati perspectivele din care se va privi lacul. Incadrarea in peisaj este un aspect foarte important.


Controlul solului si masuri de siguranta 
 
Solul ce urmeaza a fi excavat poate avea mai multe caracteristici ce pot afecta functionalitatea iazului.
Solurile nisipoase sunt usor de excavat dar nu permit executarea de taluzuri abrupte din cauza riscului de surpare. In cazul solurilor nisipoase recomandam executia de taluzuri cat mai line
Solurile stratificate pot ascunde straturi de argila, nisip, pietris, ce se comporta diferit la presiuni laterale si verticale. Este recomandat sa consultati un specialist.
Solurile cu panza freatica pot ridica probleme majore. In multe cazuri se pot complica lucrurile. Revenim mai jos cu sfaturi in cazul existentei panzelor freatice. 
Solurile cu continut ridicat de material organic, prin descompunere vor genera gaze de putrefactie care, daca nu se pot elimina, vor crea pungi de gaze sub membrana.
In orice caz va recomandam executarea unor forari de test inainte de a incepe orice investitie majora, pt a inlatura neplacerile ulterioare.


Alegerea formei si dimensiunilor potrivite
Forma unui iaz poate fi geometrica (utilizata in special in cazul bazinelor de colectare a apei sau pot avea forme liber inspirate. 
Bazin rectangular, cu consum minim de material
In cazul bazinelor si/sau a iazurilor construite in forma geometrica, avantajul major este economia de material pe care se poate folosi la maxim, in special daca taluzurile nu sunt foarte abrupte, iar dimensionarea lacului se face luand in considerare dimensiunile existente de material de hidroizolatie, astfel incat sa nu se necesite debitari si/sau completari inutile de material.
Forma rectangulara dar usor curbata, cu pierderi minime de material
Bine inteles, formele geometrice nu sunt totdeauna cele mai estetice.  Dar introducand mici curburi pe marginea bazinului pierderile de material se reduc la minim.
Cele mai mari pierderi de material apar acolo unde formele neregulate apar in fundul bazinului. Insule, devieri de cote, lagune, peninsule, toate acestea creaza cutari de material. In astfel de conditii fie se opteaza la plierea unor suprafete (daca se creaza cute in exces) fie se insereaza fasii de material pt suplinire (lucrari suplimentare). In orice caz exista probleme de estetica, de costuri aditionale si de siguranta a izolatiei.
forma bizara de iaz, complet nefunctionala
Formele libere creaza un aspect natural, dar se exagereaza in foarte multe cazuri.  Un iaz cu nenumarate meandre, insule, diferente de cote, terasari inutile vor duce la utilizarea unor cantitati excesive de material, care nu se vor putea plia estetic pe fundul bazinului. Imaginati-va o hartie de praline, care desfasurat este rotund, dar adunat apare cu o multime de pliuri. Decuparea pliurilor nu va aduce decat costuri suplimentare si siguranta redusa. Fiecare lipitura este un punct nevralgic al iazului.  
Evitati, deci, pe cat se poate, formele foarte profunde, cu lagune, peninsule si insule nejustificate.
Zone cu meandre, pot crea probleme in ceea ce priveste circuitul apei. Se pot crea zone linistite in care apa va stagna. Apa stagnanta va facilita aparitia zonelor moarte, cu alge, matasea broastei, etc. 
Un alt aspect este dimensiunea iazului sau bazinului.  In afara cazului in care ce cere o anumita dimensiune (ex. bazine industriale sau agricole) pot exista cazuri in care se exagereaza. Un iaz poate sa fie o pata de culoare in curte, poate accentua armonic curtea sau poate domina in mod agresiv tot spatiul.  Va recomandam ca inainte de a incepe investitia sa pichetati perimetrul iazului si sa traiti cu aceasta delimitare un timp, pt a va convinge ca nu va ingradeste pre mult.

Alegerea adancimii maxime
Adancimea maxima a iazului este determinata de mai multi factori:
- Necesitatea unui volum minim, in cazul unor bazine industriale, de irigatie, agro-zootehnice, etc.
- Adancimi minime necesare pt supravietuirea pestilor, de obicei 1,2 - 1,5m,  dar la iazuri mari, este de minim 2 m. 
- Adancimi necesare pt un iaz de inot (piscina naturala) care este de obicei cuprinsa intre 0,6m si 2,5m, in functie de zonele de inot sau zonele de agrement pt copii.
- Asigurarea contra inecului. In multe cazuri exista necesitatea de a lua masuri de protectie.  Din acest motiv se recomanda delimitarea iazului pt a evita caderea accidentala. 
- Constructia de terase. O alta masura foarte populara este formarea de terase pe taluz, astfel daca o persoana sau animal cade in iaz, va putea iesi cu usurinta. (vezi cap. Taluzuri)
- Panza de apa freatica prezenta, care va putea limita adancimile maxime (vezi cap.  drenaj)

Fundul bazinului
Forma fundului bazinului este data in general de functia de baza a constructiei.
Daca este vorba de un bazin de irigatie, atunci aceasta ar trebui sa urmeze formele sugerate in desenul alaturat. 
In orice caz se vor recomanda executarea fundului bazinului cu o inclinatie minima. Daca se monteaza sifoane de fund, atunci caderea va trebui sa fie spre acest sifon.  Concavitatile duc la imposibilitatea scurgerii complete a apei, la acumularea de sedimente in zonele joase si la captarea de gaze sub membrana
Daca este vorba de un iaz de inot, atunci vor exista zone adanci, (2 - 2,5m) necesare pt inot si saritul in apa, dar ar trebui sa existe si zone mai putin adanci (1,2m) suficiente pt scaldat, fara risc de inec.  Zonele pt copii sunt separate prin infrastructura (cadru, zona separata, pereti) si au o adancime de cca 0,4 - 0,8 m
Fundul bazinului va trebui sa fie compactat, liber de obiecte ce ar putea strapunge izolatia si, neteda. 

Formarea taluzurilor
lestarea intermediara este necesara la taluzuri abrupte sau/si lungi
Daca este posibil, alegeti taluzuri de 30% sau 45%.  Taluzuri abrupte de 60% se fac doar daca consistenta solului o permite. Vezi si problemele legate de siguranta si consum de material dezbatute anterior.  
Daca taluzul este mai lung, adancimea fiind mai mare de 2,5m  atunci se recomanda  formarea unei terase intermediare pentru lestare aditionala, astfel membrana va fi stabilizata si nu va aluneca spre baza.
Taluzurile trebuie sa fie compactate si finisate, ca si toate celelalte suprafete.
La excavare sapati, pe cat posibil, in forma ceruta.  Excavatoarele sapa, de obicei pe flanc, cu pereti drept. Formarea ulterioara a taluzului va necesita atentie sporita in special in cazul compactarii.

 Sunt cazuri in care se opteaza pt izolarea taluzurilor si nu a bazinului complet. acest lucru se recomanda doar in cazurile digurilor in iazuri mari, si doar acolo unde exista un strat impermeabil ce permite izolarea. In caz contral apa va scapa pe sub membrana ducand la scurgeri tot mai masive, chiar la ruperea digurilor.


surparea pietrisului marunt pe taluz abrupt
 
Daca doriti sa acoperiti taluzurile cu piatra decorativa, atunci este bine sa stiti ca un taluz abrupt nu poate sustine pietrisul de mici dimensiuni, surpandu-se in continuu.
Pentru evitarea acestui fenomen este important ca taluzul sa fie destul de plan, pietrele de decor sa contina stanci si bolovani suficient de mari incat sa se poata suporte fara a se surpa. 
Daca exista o treapta intermediara, atunci aceasta treapta (terasa) va trebui sa sustina incarcarea cu piatra. Astfel nu este necesar umplerea cu pietris a intregului taluz.

Sisteme de drenaj 
Sisteme de drenaj de apa si gaze montate in pamant
Sistemele de drenaj sunt de apa si gaze.
- Drenajul de apa este necesar pt evacuarea apelor freatice, si pt reducerea presiunilor de sub membrana.
- Drenajul de gaze este necesar in cazul iazurilor mari, in special celor cu fund orizontal.
Daca se subantelege necesitatea drenarii apelor, foarte multi nu cunosc riscurile acumularii gazelor sub membrana, ce pot salta izolatia.  Gazele provin din putrefactie dar sunt si pungi de aer acoperite de membrana, la instalare.
Cereti avizul unui specialist in aceste aspecte pt  a preveni problemele ulterioare



Sistemul de drenare a apei freatice

Sistemul de drenare a gazelor
balonarea din cauza panzei freatice.
Problemele ce apar la acest capitol pot fi destul de mari.  Pozele de mai jos prezinta umflarea membranei din cauza apelor freatice ce imping cu forta membrana, in special in cazurile in care nivelul apei din bazin este mai jos decat nivelul panzei freatice.
Daca balonarea se ridica deasupra nivelului apei, atunci exista, mai mult ca sigur, si pungi de gaze.
Aceste pungi de aer apar fie datorate descompunerii materialelor organice, fie au fost blocate sub membrana atunci cand aceasta a fost asternuta. Zonele concave nu permit eliminarea acestor gaze si raman blocate sub membrana. 
Presiunile excesive pot duce chiar la spargerea membranei.
Aceste situatii pot interveni si in cazurile cand se golesc bazinele atunci cand nivelul panzei freatice este ridicat. (reamintim graficul  de la capitolul "Controlul solului si masuri de siguranta" unde o asemenea golire poate duce si la surpari de taluzuri.)
Tubul de drenaj cu pompa in functiune




Finisarea si compactarea bazinului
Compactarea bazinului este necesara in cele mai multe cazuri
Compactarea fundului iazului este esentiala. Astfel se evita surparea pamantului afanat sup presiunea apei.
In plus, eventualele pietre, radacini, care ar putea apare doar dupa ce apa aplica presiune pe membrana, si poate perfora izolatia, sunt tasate in sol. Imaginati-va un strat de sol afanat care are in componenta o piatra cu varful ascutit in sus,  si o baza suficient de plana sa stea stabil in sol.  In momentul in care presiunea apei taseaza solul afanat varful pietrei va iesi la suprafata si va presa membrana punctiform. Spargerea in aceasta situatie este aproape inevitabila. Daca mai exista si miscari de material (alunecarea membranei pe taluz) atunci spargerea este ca si garantata.
Grija mare la taluzuri, in special in cazurile in care taluzurile au fost remodelate. Tasarea lor este importanta pt a preveni ruperea digurilor, surparea buzei bazinului si tensionarea membranei.
Finisarea bazinului este, deci,  foarte importanta si din aceste motive.

Proiectarea sistemelor hidraulice


Majoritatea lacurilor si iazurilor includ sisteme hidraulice. Fie ca este nevoie de filtrare, de recirculare, de montarea unei fantani arteziene, eventual de montarea conductelor de alimentare, de absorbtie, de prea-plin, etc, aceste sisteme trebuiesc proiectate initial cu mare grija.
Este important sa se dezbata urmatoarele subiecte:
- Debitul de apa necesar pt umplere si/sau suplimentarea apei din iaz (asigurati-va ca exista sursa de apa de calitate in cantitatile necesare)
- Debitul apei necesar pt a fi preluat din iaz (calculati sectiunile de conducte, dimensionati pompele de absorbtie, montati in locurile corespunzatoare sorburile
- Volumul apei recirculabile. O parte din apa se recircula pt a preveni stratificarea termica, aparitia unor zone moarte si trecerea apei prin sistemul de filtrare (daca exista). Calculul debitelor si alegerea pompelor potrivite se face de catre un specialist care va lua in considerare toti factorii din teren.
- Viteza de degajare a apei din iaz prin sifoane de fund. O conducta subtire se blocheaza repede. Una prea mare permite o scurgere prea rapida care ar putea misca si membrana de la fund.
- Montarea conductelor de recirculare pt a permite un flux complet al apei.  Pozitionare si calibrarea sistemelor de recirculare va trebui sa permita un flux continuu in toate zonele din iaz.
- Proiectarea si montarea caminului tehnic. Lacurile mari au nevoie de instalatii mari. In acest caz pompele nu se monteaza in interiorul iazului (ca in majoritatea iazurilor ornamentale de mici dimensiuni) ci in camine separate, unde exista un control total asupra instalatiilor, se pot accesa usor pentru intretinere, exista robineti in punctele cheie prin inchiderea carora unele elemente se pot demonta fara a scapa apa in camin.
In plus, un camin tehnic va trebui bine dimensionat pt a permite nu doar montarea tuturor accesoriilor intr-o pozitie satisfacatoare, dar si accesul ulterior facil la aceste componente. In plus un camin tehnic asigura o protectie a instalatiilor impotriva accesului neautorizat dar si o protectie pe timp de iarna.
Toata schema hidraulica va trebui proiectata in asa fel incat comenzile sa fie cat mai usor de operat si sa intruneasca toate cerintele de exploatare.


Electricitate

Unde exista sisteme hidraulice si/sau iluminat, va exista si necesitatea alimentarii cu curent
Calibrarea necesarului de curent este vitala, deoarece suplimentarea ulterioara va putea fi destul de complicata.
Luati in considerare faptul ca unele iazuri au nevoie de un consum de curent continuu, pe toata perioada verii, unele chiar si pe perioada de iarna. 
Pompele de iaz utilizate la recirculare si filtrare sunt pompe speciale cu consum minim de curent dar cu un debit foarte ridicat de apa.  Utilizarea pompelor potrivite, corect calibrate vor putea avea un consum scazut de curent, pretul mare de achizitie va fi rapid compensata cu diferentele de consum si cu o fiabilitate crescuta.
Este foarte important de mentionat ca toate instalatiile electrice in iazurile mari se vor monta, pe cat posibil, in afara apei, in camine tehnice protejate.
Cablurile trase la aceste camine vor fi protejate, legate la pamant si prevazute cu diferential de protectie. Un accident provocat de scurgeri de curent pot fi fatale in combinatie cu apa si umezeala din jur.

Montarea tevilor de aductiune, alimentare si de prea-plin
Constructiile acvatice mari au, de regula, incluse o serie de retele de apa, pt aductiunea apelor provenite din ploi, puturi de pompare, de evacuare, supraplin, recirculare, etc.
Aceste traversari se izoleaza fie cu flanse rigide speciale, fie cu flanse elastice de vulcanizare
Traversarea membranei de catre conducte genereaza unele probleme.
- Este esential ca in cazul acestor conducte sapate in pamant sa fie compactat santul sapat. Este important sa se compacteze taluzul din jurul conductelor. Se recomanda turnarea de beton uscat sau preparat in jurul tevii. Daca compactarea nu este buna, exista nisip sau pamant afanat in jurul tevilor, atunci inevitabil aceasta zona se va surpa, rupand folia.  
Tensiunile vor apare in special in aceste zone, deci executarea acestor treceri este un punct critic in izolatia intregului iaz. Lasati executarea acestor treceri in seama unui specialist priceput.

- Lestarea membranei in aceasta zona este importanta, pt ca orice miscare a membranei creaza o tensiune intr-o directie (de obicei in jos) ce va rupe izolatia.
Majoritatea lacurilor va fi prevazuta cu o priza de aductiune, cu un sifon de fund.  Rolul acestora este fie recircularea apei, fie filtrarea apei din fundul bazinului, fie degajarea apelor. Luati-le in considerare

Stalpi, piloane si constructii in apa.

Iaz de inot cu excesiv de multe piloane
In multe dintre iazuri se proiecteaza si stalpi, piloane. Acestea se vor izola complet, pt a evita scaparile de apa.  Izolarea acestor stalpi se vor face de catre specialist, utilizant flanse speciale de izolatie, cu materiale si tehnologiile agreate de producatorul membranei.  Betoanele lasate neizolate vor fi surse sigure de scapari de apa.



Executia zonei de lestare pe perimetrul bazinului 
executia lestarii traditionale
Perimetrul iazului este zona de interfata intre luciul apei si gradina.
Daca constructia este doar un bazin agricol, industrial sau zootehnic, unde aspectul estetic nu este important atunci se procedeaza la lestarea traditionala a membranei intr-un sant sapat in jurul bazinului, la o distanta suficienta ca marginea dinspre iaz sa nu se surpe.
Pt un taluz de 3 m lungime si inclinatie de 60 de grade se va sapa un sant perimetral la o distanta minima de 40 cm de buza bazinului, cu o sectiune a santului de cca 40x40cm.  Aceste valori se pot modifica in cazul in care caracteristicile solului, inclinatia taluzului si lungimea acestuia o impun. 
Un specialist va putea da indicii despre dimensiunile exacte de lestare.
Nu uitati sa luati in calcul la masurarea cantitatilor de material de izolatie si necesarul de material ce se va lesta. Acesta va fi, in general cuprinsa intre 1m  (chiar si 2 m in unele cazuri) in plus pe fiecare latura a bazinului.
Sunt situatii in care lestarea se face neingropat, prin aplicarea de placi grele direct pe membrana. Montarea acestor placi se va face luand in considerare greutatea minima necesara pt a putea mentine membrana fixa. 
margine iaz Ecolat pt finisare
In iazuri ornamentale cea mai noua si populara modalitate de executie a marginii iazului este utilizarea de cadre de cofrag Ecolat.  Acesta este un material reciclat de cca 14 sau 20 cm latime ce se va monta cu ajutorul unor suruburi pe tarusi batuti in pamant la o distanta de cca 50 cm fiecare 
Avantajul acestui sistem este ca permite ridicarea la nivel perfect a buzei iazului, fara devieri ce ar putea exista in cazul pamantului tasat. In plus marginea ingusta permite ascunderea membranei fara a fi vizibila.


Executia zonelor de evacuare a apei pluviale
In cazurile in care in amonte de iaz exista suprafete care ar putea colecta ape pluviale, va rugam sa aveti in vedere proiectarea de santuri de drenaj, ce sa devieze aceste reversari.
Scurgerea in iaz a apelor pluviale va duce la formarea de depozite de namol, va distruge calitatea apei si va crea probleme de intretinere in viitor.
In orice caz este important ca buza iazului sa fie mai ridicata decat zona din gradina, pt a evita scurgerile dupa o ploaie torentiala puternica

Pregatirea pentru izolare
Dupa executarea sapaturilor, montarea conductelor necesare, a sifoanelor, constructiilor de piloane, pereti, etc, se va trece la verificarea suprafetelor
Se verifica compactarea suprafetelor
Se trece la asternerea unui strat de nisip fin de egalizare pe toata suprafata bazinului.
Se verifica inca odata daca marginea iazului este perfect orizontala iar santurile de lestare sunt pregatite.
Daca izolarea se va face cu mai multe bucati de membrana, asamblate intre ele, se iau masuratorile din nou, pt a verifica daca pozitionarea lor va fi cea mai optima. 
Pregatiti zonele de acces pt materialele de izolatie.  In cazul membranelor mari, in special in cazurile in care taluzurile sunt foarte abrupte, sulul de membrana se va monta pe capre de pe care se va derula materialul. 
Pozitionarea membranei este foarte importanta pt a preveni problemele legate de repozitionarea ei ulterioara. Luati in considerare directia de derulare (apare pe ambalajul fiecarui sul de material) dar si directia de despachetare. Membranele late, dupa ce sunt desfasurate se vor deplia in ambele directii.  Deobicei exista un singur pliu spre stanga (in latimea sulului) si restul deplierilor se face spre dreapta.

Montarea geotextilei de protectie
Majoritatea producatorilor de membrana de izolatie prevede montarea unui strat de protectie din geotextil, inca inaintea montarii membranei.
Se recomanda utilizarea geotextilei de 250g (intre 200 - 400 g, in functie de calitatea fundului iazului si la fortele ce urmeaza a fi expuse ulterior.)
Sulurile vin in latime cuprinse intre 1,8 si 5,4 m si se vor asambla intre ele cu ajutorul unei suflante cu aer fierbinte sau lampa cu gaz. Lipindu-se impreuna se evita ridicarea geotextilei de catre vant. In plus, atunci cand veti manipula membrana, evitati sa le deplasati sub membrana, sa se incalceasca cauzand atat zone neacoperite cat si noduri incalcite.

Montarea si vulcanizarea membranei de hidroizolatie
Montarea membranei necesita mai multe persoane (intre 4 -10 persoane, in functie de dimensiunea membranei). 
Dupa derularea membranei si desfasurarea acesteia se va trece la pozitionarea exacta a materialului. Greutatea initiala precum si faptul ca membrana adera de geotextil face aproape imposibila miscarea membranei fara a suferi rupturi. Pt a putea pozitiona membrana persoanele care manipuleaza materialul vor flutura membrana pt a permite acumularea unui strat de aer sub folie. Aceasta perna de aer permite alunecarea usoara si pozitionarea fara probleme a membranei.
Izolarea fasiilor se face de obicei prin vulcanizare. Vulcanizarea poate fi calda sau rece (in functie de specificatiile producatorului membranei.) Vulcanizarea este o lucrare care necesita cunostinte specifice si experienta. O vulcanizare necorespunzatoare va duce la aparitia de probleme in timpul exploatarii.
Nu lipiti cu adeziv membranele EPDM. Lipirea nu ofera nici o garantie de etansare. Firestone a exclus din lista lor de produse deja materialele de lipire pt a preveni abuzurile in acest sens. Lasati vulcanizarea specialistilor.



Izolatia trecerilor prin membrana 

Trecerile prin membrana se fac cu ajutorul unor flanse rigide speciale sau cu ajutorul unor flanse maleabile (Ex. Quick seam form flash de la Firestone).
Este o procedura ce necesita atentie sporita si experienta chiar mai mare decat vulcanizarea normala.  De executarea precisa a etansarilor va depinde functionarea corespunzatoare a iazului.

In orice caz, la pozitionarea tuburilor de trecere asigurati-va ca aceasta va avea lungimea de penetrare destul de lunga (minim 10cm) pt a permite flansarea acestor treceri de membrana.
Sunt cazuri in care pozitionarea iesirii/intrarii conductei este foarte importanta pt a preveni aparitia de vortexuri nedorite.
In plus asigurati-va ca aceste conducte nu inchid un unghi foarte mic cu suprafata iazului, caz in care va fi foarte dificil izolarea lor sub acest unghi.

Lestarea membranei

Lestarea membranei se face prin ajustarea membranei din jurul iazului in santul de lestare si acoperirea acestuia cu pamantul excavat. Eventual se va face prin lestare mecanica cu dale de beton si/sau piatra
Recomandam o lestare partiala pana la umplerea bazinului cu apa, pt a permite materialului sa mai cedeze putin acolo unde inegalitatile din iaz preiau prea mult material, aparand tensiuni la buza iazului. 
Dupa umplere se pot umple complet santurile de lestare, materialele in surplus se vor debita si se va tasa acest sant.  Astfel se asigura o ancorare corespunzatoare a materialului.

Finisari ulterioare
La finisare se incearca pozitionarea membranei pt evitarea aparitiei pliurilor, zonelor cu tensiune si a inegalitatilor de suprafata. 
Finisarile ulterioare cuprind, de obicei, si ornarea pe perimetrul intern a iazului, cu piatra decorativa. Aceasta poate fi piatra de rau de dimensiuni diferite, nisip spalat, piatra sort, dar si stanci decorative.
Daca optati pt mascarea cu piatra in interiorul iazului sau cladirea de pereti de piatra, este obligatoriu sa protejati membrana cu un strat suplimentar de geotextil de protectie ce se va monta deasupra membranei.
Spargerea membranei datorate unor stanci ascutite vor crea probleme, deoarece identificarea gaurilor pe membrana acoperita este aproape imposibila, demolarea sau scoaterea completa a pietrelor fiind foarte dificila. Deci, atentie mare la aceste acoperiri.


Controlul etansarilor
petic de protectie in zonele vulnerabile
Dupa montarea membranei si izolarea trecerilor se trece la o inspectie amanuntita pe toata suprafata membranei pt identificarea eventualelor perforari.  Verificarea trebuie sa fie si mai amanuntita la etansarile de treceri, colturi, stalpi, pereti si, in general, pe toata lungimea vulcanizarilor.
Daca este necesar, mai bine executati lipiri in plus. Ulterior va fi mult mai greu de reparat erorile si neglijenta Dvs.



Piese tehnice in iaz
Toate piesele tehnice, hidraulice, ce urmeaza sa fie montate in iaz dupa izolatie se vor monta cu grija suplimentara, pt a preveni spargerea izolatiei. Ne referim aici la montarea de skimmere, pompe, sisteme de drenaj intern pt filtrarea si recircularea apei, sistemele de iluminat acvatic, etc

Amenajari peisagere
Amenajarile peisagere cuprind o serie de lucrari cu menirea de conferi iazului un aspect estetic ridicat.
Plantarile cu plante acvatice se vor face separat, in special in zonele de plantare special proiectate si pe terasele de diferite nivele. Finisarile peisagere apartin unui alt subiect.


In legatura cu instalarea membranei EPDM Firestone, gasiti mai multe informatii aici:

Nu uitati! Va recomandam sa consultati un specialist de incredere si poate da dovada de cunostinte in domeniu. Repararea unor greseli fatale de proiectare sau/si executie va putea fi mai costisitoare decat toata investitia initiala.

Doriti mai multe informatii? Consultati si celelalte postari, unde veti gasi, cu siguranta raspuns la multe din intrebarile Dvs. sau  contactati-ma 





3 comentarii:

  1. buna ziua,nu cu mult timp in urma am luat decizia de a-mi construi un iaz in propia gradina,chestie care am si facut-o ,precizez ca iazul are o dimensiune undeva la 600-700 m2 cu o adancime de aproximativ 1-1,5 m(adancimea e variabila)paralel cu iazul trece un parau (care in ultima suta de ani nu a secat nici o data)cu o adancime de aproximativ 20 cm si o latime de aprox.1m,din acel parau am facut o captare printr-o teava intr-un capat al iazului si o evacuare prin celalalt capat(cu posibilitatea de a regla evacuarea apei)iazul nu a fost izolat cu folie ,dar vreau sa precizez ca la o saptamana jumate de la sapare apa masoara 50 cm doar din panza freatica (izvoare)nelasand inca apa din parau sa intre in iaz.intrebarea este :va fi functional acest iaz?(iazul e conceput pentru a creste pesti pt consumul propiu si pt recreere).Va multumesc anticipat

    RăspundețiȘtergere
  2. @dan:
    fiti siguri ca veti avea apa suficienta, si paraul poate alimenta iazul dintr-o inaltime suficienta sa-l tina la un nivel acceptabil, iar mai apoi va-ti asigurat ca exista protectie de prea-plin.
    Un iaz fara membrana poate fi functional dar nu destul de curat, deoarece pamantul se va dizolva in apa. Asigurati-va ca taluzurile sunt destul de compacte.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere

Informatiile de mai sus sunt pentru iubitorii de apa si natura.
Acest blog contine cea mai vasta baza de date si informatii tematice legate de iazuri naturale, piscine naturale, bazine, hidroizolatii si alte constructii acvatice
Opinia Dvs este importanta pentru noi.