Apa din iaz scade mereu? Aflati motivele scaderii apei din iazul ornamental

Care este necesarul de apa al unui iaz ornamental?

Apa a scazut din iaz

Apa scade din iaz din motive naturale sau exista scapari in constructie sau in sistemul de recirculare. Eventual sunt alti factori care, singur sau cumulat, duc la pierderi masive de apa. 

Aflati mai multe despre factorii care genereaza pierderi de apa din iaz.

Postarea de fata pare sa fie cea mai populara postare la sfarsitul lui 2011, ceea ce inseamna ca tema aleasa atinge un punc sensibil pentru foarte multi dintre detinatorii de iazuri

Referitor la necesarul de apa trebuie sa stiti ca un iaz ornamental va trebui umplut o singura data. In rest este destul doar suplinirea apei pierdute prin evaporare, absorbtia plantelor sau eventualele scapari de izolare. Totusi, odata la 1-3 ani, in masura colmatarii, se recomanda schimbarea completa a apei. Motivul este ca pe urma evaporarii (se evapora doar apa nemineralizata) concentratia de saruri minerale, substante organice si anorganice creste dramatic. O concentratie ridicata ale acestor elemente afecteaza serios cresterea plantelor din iaz iar in cazul pestilor poate fi chiar fatal. In plus sedimentele acumulate necesita o extractie  periodica pt ca pestii sa nu le rascoleasca facand apa tulbure in tot timpul anului.

Multi specialisti recomanda nu doar o suplinire ci si o schimbare periodica, in procent de cca 20% a apei din iaz, tocmai din cauza majorarii exagerate a concentratiilor de saruri minerale si alti compusi chimici.

circuitul apei in natura - evaporarea apei din iazuri, lacuri

In functie de zona climatica a tarii si marimea iazului,  forma iazului si cantitatea de apa din iaz poate sa se evapore in procent de 20 - 300%. Cuantificat, acest lucru inseamna cresterea concentratiilor de saruri minerale si alte substante chimice cu un procent similar. Acest efect se poate materializa prin depuneri masive de piatra (saruri minerale) pe membrana, constructii, corpul pompelor de apa, reflectoare, etc.

Depunerea de saruri in iaz este mult mai evidenta pe suprafetele calzi: lentila reflectoarelor, interiorul pompei, sticla de quartz al becurilor cu ultraviolete. Neprevenit si neintretinut pompele se distrug foarte usor, iar garantia nu acopera distrugerile cauzate de o neintretinere adecvata, nici de uzura partilor in miscare care, evident, va fi mult mai exagerata in apele cu concentratie mare de saruri minerale.

Un iaz ornamental mai putin adanc si cu un volum de cateva sute de litri, miscat de o fantana arteziana care arunca apa in sus, se seaca foarte rapid. In zilele toride de vara suplinirea apei poate fi necesara de mai multe ori pe saptamana, chiar zilnic.

In Romania balanta hidrologica este negativa, adica se evapora mai multa apa, decat se poate suplini prin precipitatii, neexistand posibilitatea captarii apelor pluviale. Din acest motiv recomandam captarea apei de ploaie si utilizarea ei in iazuri. In plus, chiar dupa o ploaie torentiala, capacitatea iazului este limitat fiindca in majoritatea cazurilor toti detinatorii de iazuri incearca sa mentina nivelul apei la cote maxime.

Utilizarea apei de ploaie este un remediu ieftin si sigur pentru diluarea apei (cu exceptia cazurilor de ploi acide cauzate de poluarile de aer din zona metropolelor).

Pentru a va asigura de calitatea apei, puteti utiliza teste de apa speciale (Multisticks de la Ubbink sau seturi de teste de apa dedicate de la Velda). Pentru informatii luati legatura cu specialistii care sa va propuna testele cele mai potrivite in functie de necesitatea Dvs si de tipul iazului pe care o detineti

Cauzele scaderii naturale a apei din iaz:

In mod normal, in special in perioada calda, secetoasa, cu aer umed, scaderile de apa sunt normale intr-un iaz izolat.

Evaporarea apei din iaz este foarte puternica vara

Factorii care influenteaza scaderea apei din iaz sunt urmatoarele:

• evaporarea datorata: 

• Vantului (valurile provocate majoreaza suprafata de evaporare). Combinat cu cascade sau jocuri de apa, vantul este in stare sa goleasca iazul in foarte scurt timp, sufland in afara iazului stropii de apa, deviind cursul normal al cascadei, etc. Luati masuri de ecranare. Plantele, mobilierul de gradina, paravanele pot reduce intensitatea vantului.
• Soarelui, caldurii excesive (cu cat este mai cald, cu atat evaporarea apei este mai intensa)
• Temperatura apei din iaz. Cu cat apa se incalzeste mai tare, cu atat se evapora mai puternic. Temperatura mare al apei din iaz poate fi cauzata de:
• expunere prelungita la soare > ecranati pe cat posibil
• forma iazului > vezi in continuare
• Forma iazului. Daca forma iazului este foarte plata, zona marginala cu apa de mica adancime,  excesiv de incalzita, eventual plina cu pietre care ies la suprafata concureaza la o evaporare foarte puternica.
• Umiditate scazuta a aerului. Cu cat umiditatea este mai redusa cu atat puterea de absorbtie este mai mare.
• Jocuri de apa, diuze, cascade, cursuri de apa care pulverizeaza cantitati imense de apa in aer. In special in cazul iazurilor de mici dimensiuni si miscari de apa puternice (la fantanite de terasa, balcon verificati chiar si zilnic nivelul apei)

• Absorbtia plantelor acvatice. Incredibil sau nu, cum in iaz nu cresc cactusi, renumiti pentru capacitatea lor de a stoca apa si de a nu permite evaporarea excesiva, plantele acvatice consuma destul de multa apa, iar frunzele lor evapora destul de puternic. Evaporarea prin frunzele plantelor este mai puternica in timpul zilei, nu numai din cauza caldurii si a soarelui ci si din cauza ca in timpul zilei activitatea plantei este la maxima. Luati in considerare si acest factor.

plantele multe din iaz absorb cantitati imense de apa

• Efectul capilar. Capilaritatea este unul din cauzele majore a pierderii apei din iaz. Sunt datorate de materialele cu efect absorbant ce fac legatura intre apa si exteriorul iazului. Aceste materiale sunt adevarate fitile care absorb apa din iaz si o transfera in exterior, unde pamantul este uscat.
• nisipul, este un bun absorbant. Nu folositi nisip la ascunderea, acoperirea foliei de pe buza iazului.
• piatra decorativa, stancile. Piatra decorativa normala, stancile sunt mai putin absorbante (difera de structura pietrei, spre exemplu zeolita, piatra vulcanica sunt foarte bune absorbante) dar luati in calcul suprafele mari de piatra care stau in apa doar partial. Suprafele mari de piatra si stanca vor fi agenti de evaporare mari. Piatra sortata si spalata este, probabil, cea mai eficienta, estetica si uzuala solutie de mascare a tarmului.

• pamantul, care se extinde peste buza iazului va absorbi cantitati mari de apa. Aparitia pamantului este, de obicei, un efect al cresterii in timp a plantelor, ale unor ploi torentiale care au adus si sedimentat aluviuni, etc. Daca se poate, eliminati aceste depuneri de pamant.
  

  

  Absorbtia apei din iaz de catre pamant - efectul capilar

• geotextila de protectie sau covorul de cocos de decor de la buza iazului. sunt foarte foarte buni absorbanti. In numeroase situatii montarea geotextilei este foarte importanta, deci va trebui sa luati in calcul pierderile cauzate de absorbia materialului.

covor de cocos in iaz absoarbe multa apa

• radacinile plantelor din exteriorul iazului, gazonul, etc sunt niste micro-vidanjoare foarte eficiente si vor absorbi cantitatea maxima necesara lor. Puteti observa de multe ori ca in zona iazului gazonul creste mult mai puternic decat in restul curtii.

Radacinile plantelor marginale absorb apa din iaz.

Nivelul apei din iaz scade rapid.  

Care pot fi motivele scaderii apei?

Daca, in afara de cazurile mentionate mai sus, si anume evaporarea, utilizarea unei cascade sau diuze  pulverizeaza o cantitate de apa destul de mare comparativ cu suprafata iazului, mai pot exista si alte motive ce merita a fi investigate:

Pamantul umed din jurul iazului da indicii ale pierderii de apa

• Spargerea membranei de izolatie. Spargerea membranei este un accident frecvent si se poate intampla din doua motive:
• Nerespectarea regulilor de izolatie. In fiecare caz se aplica un strat de nisip de protectie si geotextila sub folie / membrana. Este o investitie minora fata de cheltuielile de bani, timp si nervi ulterior aparitiei unei sparturi datorate unui obiect ascutit care a perforat folia atunci cand pamantul s-a tasat cu timpul din cauza presiunii apei. Este o greseala frecventa, in special in cazul foliilor de PVC subtiri.

Stancile cu colturi pot taia folia de iaz

• Montarea stancilor, pietrelor ornamentale, cascadelor direct pe folie/membrana. Una din greselile cele mai frecvente este omiterea folosirii de straturi de protectie intre membrana si piatra care poate avea colturi taioase. Daca ati construit deja o cascada, poate nici nu ati observat ca ati perforat folia. Scaparile nu apar intotdeauna imediat ci mai tarziu, dupa tasarea pamantului, dupa cateva ingheturi care au miscat bolovanii, dupa eroziunea betonului sau spalarea pamantului  cand apa va croi la un moment dat drumul sau.

Spargere accidentala a foliei 

•  Crapaturi, gauri in pamant. Daca nu ati fost atent la finisare fundului iazului si ati omis niste adancituri in teren (o crapatura datorata uscarii excesive a solului, o scobitura adanca in piatra, o surpare brusca, gaura unui tarus extras,  un tunel al unei cartite, etc) folia care initial a fost intinsa deasupra acestui orificiu va tinde sa umple orificiul, se va balona din cauza presiunii si se va sparge. 

Perforarea membranei / foliei de iaz prin lovire

• Lovire cu un obiect contondent. De obicei iarna multi incearca sa sparga gheata pentru a crea o copca. Am intalnit multe cazuri similare, cand spargerea ghetii cu un tarnacop sau topor s-au dovedit producatoare de gauri serioase in membrana. (Daca doriti informatii despre cum se creaza o copca in timpul iernii dati click aici si/sau aici)

Atentie la gheata, poate cauza probleme in izolatia iazului.

•  Gheata  In general membranele suporta presiunile generate de gheata. In schimb, daca exista stanci ascutite, si care nu au fost montate cu protectie corespunzatoare in iaz, presiunea exercitata asupra membranei sau foliei poate produce fisuri. In plus, aceste stanci vor acoperi gaurile, deci pot fi greu de detectat.

• Animale de companie, in special cainii care sar in iaz (si cand doresc sa iasa din apa isi infig ghearele in membrana) pot cauza distrugeri serioase si repetate in membrana. De multe ori descoperirea cauzei scaderii apei este mult prea tarzie, perforarile putand fi foarte dese si serioase. In multe cazuri singura sansa va fi schimbarea completa a foliei. Cauciucul este mult mai rezistent, fiind elastic, in timp ce folia de PVC (in special cele mai subtiri) sunt plastice si se sparg precum un capsator perforeaza hartia. Recomandarea noastra fiind, deci, utilizarea de membrana de cauciuc. Cu o investitie suplimentara va scutiti de mult mai multe sanse sa va treziti cu iazul perforat.

• Cartite si animale care-si croiesc carari sub pamant pot provoca daune in membrana. Daca doriti sa scapati de cartite, cititi sfaturile noastre sau achizitionati cea mai potrivita capcana.

Cartita poate perfora folia de iaz

• Plante marginale ale caror radacini pot strapunge izolatia:
• Copacii din apropiere au radacini destul de puternice care sa impinga izolatia iazului pana la rupere. Daca o radacina mai bine dezvoltata loveste perpendicular folia, sau se strecoara intr-o cuta sau pliu, atunci perforarea foliei este foarte posibila.
• Trestia, Stuful, Bambusul sunt plante cu rizomi foarte ascutiti ce penetreaza orice izolatie, uneori chiar si betonul. Aceste plante, desi foarte estetice si potrivite pentru viata acvatica sunt foarte periculoase. Nu se planteaza decat in recipiente care sa nu permita intinderea radacinilor pana la izolatia iazului. Daca au aparut aceste plante si in interiorul iazului, este foarte probabil sa fi trecut deja prin izolatie.

Radacinile unor plante acvatice pot fi foarte invazive. Mugurii trestiei, bambusului sunt niste piroane adevarate care perforeaza fara greutati

• Plantele acvatice nepotrivite in iaz care pot perfora membrana dinspre interior, spre exterior (vezi punctul de mai sus)

• Dezlipirea imbinarilor de folie / membrana. In cazul iazurilor mai mari sau de forme neconventionale este necesar asamblarea lor din mai multe bucati taiate la dimensiunea potrivita.

• Izolatiile din PVC se lipesc de cele mai multe ori cu adeziv special. Trebuie stiut ca acesti adezivi nu confera o siguranta de prea lunga durata, dat fiind o perioada dupa care caracteristicile substantei se altereaza, fasiile de folie de PVC putand fi desfacute prea usor. In majoritatea cazurilor insa, nepriceperea si/sau nepasarea fac ca lipirea sa nu fie etansa.
• Dezlipirea foliilor din PE (aici nu ne referim la foliile agricole din PE, deoarece aceste materiale nu sunt deloc potrivite pentru iazuri, iar spargerea lor este garantata deja din start). Foliile din PE se sudeaza, dar in cazul nerespectarii tehnologiei (suprafelele ce urmeaza a fi imbinate sunt murdare, sudarea nu are la la temperatura destul de inalta sau, dimpotriva, o temperatura prea inalta care cauzeaza arderea si perforarea foliei)
• Dezlipirea vulcanizarilor membranei de cauciuc. In functie de tipul vulcanizarii, exista vulcanizare la cald si la rece (chimica, cu benzi dublu-adezive):
• Dezlipirea vulcanizarilor calzi sunt cauzate de aceeasi factori ca si in cazul sudarilor foliilor de PE, deobicei fiind vorba despre: 
• suprafete necuratate / nedegresate, 
• utilizarea unei temperaturi nepotrivite
• perioade de compresie prea scurta.
• In cazul vulcanizarilor reci (tehnica Firestone) pot aparea probleme de etansare, dupa  cum urmeaza:
• nerespectarea instructiunilor de montare (suprapunere imperfecta)
• suprafete imbinate necuratate / nedegresate
• utilizarea de materiale cu perioada de garantie expirata (banda de vulcanizare, banda de mansonare, agenti de activare). Aceste materiale nu mai sunt eficiente dupa o trecerea unei periode lungi si/sau in cazul pastrarii lor la temperaturi prea ridicate.

• Izolatie imperfecta a unui iaz betonat. Betonul nu este suficient de impermeabil. Din acest motiv se aplica un strat de apa-stop (diversi producatori furnizeaza substante de impermeabilizare, atat in forma de pudra cat si lichide). Probleme de etansare pot interveni daca:

• Procesul de aplicare a fost nepotrivit:
• aplicarea pe suprafete prafuite, 
• necuratate anterior, 
• aplicarea de substane hidroizolante nepotrivite, 
• aplicarea de substante hidroizolante cu termen de valabilitate expirat sau deteriorate pe urma depozitari nepotrivite,
• Aplicare imperfecta, discontinua a materialului hidroizolant

• Actiuni mecanice care au dus la descuamarea stratului hidroizolant
• actiuni chimice sau termice ce afecteaza statul hidroizolant (spalarea bazinului cu substante corozive, solventi, etc nepotriviti)
•  Imbatranirea stratului hidroizolant, actiunea razelor ultraviolete. 

• Crapaturi in izolatia de beton.  In cazul izolatiilor de beton, se pot intampla frecvent crapaturi cauzate de:
• crapari datorate miscarii solului netasat / instabil
• crapari datorate fortei apei freatice care poate misca si chiar impinge in sus un bazin (in special atunci cand iazul este golit, in acest caz nu exista o presiune suficienta care sa contracareze presiunea apei din sol, bazinul in sine comportandu-se ca o barca care incearca sa pluteasca)



Forma interesanta dar deloc practica a unui iaz de beton, sensibil la inghet

• crapaturi datorate inghetului / dezghetului. Fortele impresionante ale ghetii pot actiona atat din exterior cat si din interior (cel mai frecvent). Pe masura ce gheata se formeaza, dilatarea stratului de gheata impinge din toate directiile spre exterior, in special in cazurile in care exista forme ale bazinului foarte neregulate, cavitati si forme cu inclinare spre interior, ce nu permit ghetii sa alunece deasupra lor.

Crapatura in iazul de beton

• Cascade si cursuri ce pierd apa. O greseala de constructie sau o modificare ulterioara a formei cascadei datorata miscarilor pozitiei pietrelor, stancilor pot crea mici cursuri de apa laterale, care sa dreneze apa din cascada sau din parau in afara iazului. 

 

cascada este un factor de pierderea apei

Scurgerea apei peste cursuri si cascade

• Etansare necorespunzatoare a trecerilor de conducte, piloane, scari, etc. In foarte multe cazuri unele elemente tehnice din iaz, ca de pilda: piloane pentru poduri, conducte subterane de racordare la iaz, scari, calugari, etc trebuiesc izolate.

• Izolarea lor nu este totdeauna usoara, existand situatii cand abia se pot accesa aceste piese.
• O tasare insuficienta a solului din jurul unui pilon poate avea ca efect exercitarea unor presiuni prea mari la baza pilonului unde se pot forma cavitati, cedarea izolatiei fiind doar o problema de timp.
• Piesele nefixate (miscarea unui furtun) pot smulge mansonarea, sau in cazul iazului betonat, pot dezlipi conducta de beton.

• Robineti, sifoane neetanse. In multe cazuri se pot intampla ca iazurile prevazute cu sifoane de drenare sa aiba scapari de apa, atat la sifoane (imbinare, perforare prin coroziune, etc) cat si la robinetul de golire.

• Spargerea conductelor pompelor. Spargerea conductelor este unul din cele mai frecvente probleme de scapare a apei. In general se utilizeaza furtune spiralate, rezistente la absorbtie, dar de presiune mica, ale caror pereti (intre spirale) sunt foarte subtiri.  Daca aceste conducte se mascheaza sub pamant (de multe ori sub un strat de pietris de decor) se pot intampla foarte usor ca membrana conductei sa se sparga fara a se putea observa acest lucru. 

• Racorduri neetanse. Imbinarile imperfecte: 
• intre conducta si racorduri (ce se fac, de obicei prin aplicarea unor coliere de metal) 
• in cazul montarii fitingurilor pe piesele sistemului de filtrare, recirculare (nipluri, stuturi, racorduri speciale) datorate strangerii imperfecte, garniturilor nefixate corespunzator sau imbatranite
• asamblarea imperfecta a pompelor, filtrelor de presiune, becurilor UVC, etc (garnituri nefixate corespunzator sau imbatranite)

•  Fisuri in sistemul de pompare / filtrare. Datorita unor actiuni mecanice, din cauza inghetului  sau imbatranirii materialului pot interveni fisuri, crapaturi:
• craparea carcasei pompei
• craparea carcasei filtrului de presiune
• pleznirea filtrelor gravitationale
• spargerea sticlei becului UVC sau craparea carcasei acestuia
• fisuri ale racordurilor, robinetilor, fitingurilor de orice fel.

• Surparea malului. In unele cazuri, in special acolo unde marginea iazului se incarca cu piatra decorativa, poate nici nu observati ca in unele zone malul s-a tasat, sau a fost gresit ridicat la nivel. 

• Alunecarea foliei / membranei. In momentul constructiei unui iaz se recomanda lestarea foliei cu greutati pana la umplerea totala cu apa. Doar dupa acesta se recomanda lestarea definitiva si taierea surplusului de folie. Ca greseala frecventa, multi debiteaza folia in surplus, lesteaza iazul imediat cu pietre si nu mai observa faptul ca in timpul umplerii cu apa a iazului (in special in cazul foliilor plastice rigide tip PVC si PE) folia a alunecat. Suprafata fundului bazinului nu este uniforma in cele mai multe cazuri, iar pe masura ce apa umle bazinul, toate denivelarile sunt acoperite cu folie, ducand la un necesar mai mare de material. In cazul membranei de cauciuc, elasticitatea acestui material este mult mai permisiv.

• Pliurile foliei / membranei. S-au intamplat cazuri cand in colturile iazurilor (in special in cazul iazurilor cu forme dreptunghiulare) membrana a fost pliata in interior, fara a observa ca partea superioara a indoiturii ce se afla ascuns in spatele foliei a coborat sub nivelul apei.  La capitolul radacini, am mentionat  si faptul ca pliurile foliei pot bloca inaintarea radacinilor si rizomilor unor plante, astfel pot perfora folia. 

Atentie! Este o greseala frecventa si nu poate fi observata nici dupa curatarea iazului si o inspectie aprofundata, cuta fiind sau ascunsa sau prea evidenta!

Scurgerea apei la pliurile care se lasa sub cota apei.

•  Consumul aleatoriu de apa din iaz. 
•  Nu va puteti explica de ce in unele zile apa a scazut brusc iar in alte zile nu? 
• Ati verificat ca sistemul de recirculare nu are scapari
• verificati daca nu cumva in perioada cand pierderile de apa au fost mai serioase, nu au existat conditii de vant puternic
• jocul de apa este prea mare in iaz. De obicei inaltimea maxima a jetului nu poate fi mai mare decat distanta de la baza diuzei pana la marginea iazului.
• cascada, sub actiunea vantului puternic spulbera apa in afara iazului.

• Poate nici nu observati dar pot exista consumatori de apa din iazul Dvs. In special in cazul iazurilor mici, sau fantanilor de terasa acest consum poate scadea destul de drastic nivelul apei:
• Bunica uda separat florile preferate din gradina cu apa calduta din iazul Dvs
• Usa din dosul gradinii a ramas deschisa si toti cainii din sat beau apa si se scalda in iazul Dvs.
• Mesterii din curte foloseau apa din iaz in betoniera.
• Garajul vecinului a luat foc si pompierii au pompat apa pentru stingerea incendiului.

Poate suna straniu, dar aceste cauze s-au mai intamplat, iar proprietarul nu stia din ce motiv inexplicabil  si paranormal scaderile de apa erau rapsodice si nu liniare.

• Scapari de apa din iazuri izolate natural. Iazurile naturale fara izolatie, sau cu izolatie din argila, bentonita, etc pot fi afectati usor de factorii externi:

• Scaderea umiditatii solului din jurul iazului pot produce slabirea stratului de izolatie.
• cartite, alte animale ce sapa tuneluri sub pamant pot produce drenari serioase, in special in cazul in care iazul, helesteul este prevazut cu un dig in aval, care daca este perforat, poate crea probleme serioase (chiar si ruperea digului din cauza spalarii si dilatarii gaurii)
• Radacinile copacilor si plantelor din jur
• Aparitia unor izvoare temporare care penetreaza iazul sub cota apei si care, dupa secarea lor vor avea un efect invers, de drenare, prin canalele create deja.

Sfaturi pentru depistarea scurgerii apei din iaz

In aceasta sectiune incercam sa va propunem sistematic, cativa pasi pentru a depista cauzele scaparii de apa din iaz. Vom sistematiza, in ordinea in care recomandam controlul:

Primul pas este sa verificati cu cat scade nivelul apei pe o perioada determinata. Pentru acest lucru umpleti iazul la nivelul normal, marcati cota initiala si dupa un timp determinat de catre Dvs (ex, dupa n. ore - perioada relevanta pt a avea o masuratoare cat de cat concreta), marcati cota pana la care a scazut nivelul apei. Notati aceasta diferenta, precum si timpul trecut, pentru a putea compara cu datele ulterioare.

• Scaderi uniforme

• Iazuri cu sistem de filtrare
• Verificati vizual toate conductele, legaturile, racordurile, filtrele ce sunt montate in afara iazului. Este foarte probabil ca o spargere, fisurare sa fie motivul pierderilor de apa. Daca conducta este ingropata in pamant, cu ajutorul unei sonde de umiditate verificati pamantul deasupra conductei in mai multe locuri. Daca acest lucru nu este posibil, pasul al treilea descris mai jos va poate da indicii despre o eventuala spargere de conducta.
• Verificati eventualele scurgeri laterale ale cascadelor, cursurilor de apa. In timp dalele de piatra se pot misca si pot devia cursul normal al apei. Daca nu observati urme de scurgere. pasiti la punctul al urmator.
• Opriti pentru un timp sistemul de pompare. Umpleti iazul la limita normala si marcati nivelul apei. Daca aveti sistem de filtrare asigurati-va ca aceasta nu se compromite masa bacteriana. Verificati dupa un timp (timpul de reper) modificarea cotei apei. 
• Daca constatati ca scaderea nivelului de apa a incetat atunci este probabil ca:
• verificati inca o data racordurile instalatiilor, filtrele, pompele exterioare, etc.
• aveti un furtun ingropat spart > va trebui sa dezgropati furtunul sau conducta
• verificati mai atent daca cascada sau cursul de apa nu are scapari, in jurul lor pamantul va fi mai umed.
•  in spatele cascadei, daca exista asa ceva, s-a creat o spartura. Va trebui sa verificati daca puteti remedia problema. 
• Daca cascada este construita din dale nelipite, atunci demontati cascada. 
• Daca, in schimb cascada a fost construita cu adezivi, asteptati pana se usuca cascada in mare parte si incercati sa gasiti locuri unde apa se prelinge. Apoi incercati sa etansati fisurile si rosturile create intre dale. Astfel aveti sansa sa remediati o eventuala problema de folie perforata in spatele cascadei, care ar necesita demolarea completa a constructiei.
• Daca nivelul apei scade cu acelasi ritm atunci problema nu este generata de recircularea din exteriorul iazului. Problemele pornesc din iaz. Pasiti mai departe >

• Iazuri fara sisteme de filtrare. 
•  verificati perimetrul iazului:
• verificati daca folia de iaz nu a alunecat sub linia apei.
• verificati daca nu s-a surpat malul int-o zona a iazului
• verificati daca nu cumva nisipul, pamantul, radacina plantelor marginale de pe margine absoarb prea multa apa
• verificati daca nu ati pliat din greseala folia, in timpul constructiei iazului, astfel incat pliul sa cada sub nivelul apei. Acest lucru este evident imediat la prima umplere a iazului. In general scaderea apei va inceta la o anumita cota

• Scaderea apei pana la o anumita cota. Urmatorul pas va fi sa lasati apa sa scada, verificand periodic viteza cu care scade. La un moment dat este posibil ca apa sa nu mai scada. In acest moment puteti verifica urmatoarele:
• controlul izolatiei:
• Pe intreg perimetrul iazului verificati daca nu sunt urme de strapungere.
• Verificati in jurul iazului daca gasiti portiuni unde pamantul este mai umed decat in restul zonei. In acea zona va trebui sa cautati mai bine.
• Verificati in special la nivelul in care s-a oprit apa daca eventualele lipiri, vulcanizari, imbinari, sudari nu sunt dezlipite. Este o sursa probabila a scaparii de apa. Daca ati depistat ca imbinarea este sursa problemei, ar fi bine sa verificati toate imbinarile, putand exista mai multe surse de scurgeri viitoare, sau existente dar mai putin serioase.
• Daca la cota la care s-a oprit apa exista strapungeri  de piese (piloane, treceri de conducte, etc) Este foarte probabil ca etansarea a fost compromisa. Verificati etansarile. Daca este necesar, desfaceti etansarea si asigurati-va ca substratul inferior este destul de compactat.
• Daca iazul este pavat cu piatra si nu doriti sa scoateti toate pietrele din iaz, puteti incerca urmatoarea varianta, care functioneaza in cazul iazurilor mici: Intr-o zi fara fant, cand apa este linistita (opriti toate pompele din apa) picurati pe luciul apei, aproape de margine, lapte concentrat. Daca scurgerea este destul de puternica laptele concentrat va crea o dara alba si se va indrepta spre spartura. Cel mai probabil acolo va fi cauza problemei. Daca considerati ca umplerea cu piatra a iazului nu a fost facuta tocmai corespunzator, atunci verificati in continuare, daca nu cumva mai exista si alte perforari.

• Golirea completa a iazului. Cu exceptia cazului in care pierderea este la o anumita cota,  mai ridicata, se poate intampla ca apa sa scada pana la zonele cele mai adanci. in acest caz veti fi nevoiti sa:
• Scoateti toata apa din iaz (asigurati-va ca pestii, plantele acvatice sunt pastrate corespunzator pe timpul interventiei)
• Decolmatati si spalati intregul iaz de noroi, sedimente, pietris, etc
• Verificati daca nu cumva exista obiecte care ar fi putut sparge izolatia: o stanca cazuta in apa, un obiect ascutit, o sarma, un carlig, etc.
• Destul de probabil veti fi nevoiti sa scoateti pietrele si stancile din apa, daca exista.
• Verificati vizual eventualele urme de sparturi.
• Daca extrageti rapid apa din iaz este posibil sa observati o izvorire a apei acumulate din spatele membranei, ce se revarsa inapoi in iaz.
• Eventual puteti observa balonari ale foliei in unele zone unde s-a acumulat apa. Nu confundati aceste balonari cu acumularile de apa freatica. In orice caz evitati sa scoateti apa din iaz daca nivelul apei freatice este prea mare. Riscati sa va distrugeti complet iazul, existand riscul de surpare, de balonare completa a foliei, miscarea pietrelor din cauza presiunii exterioare care sa va cauzeze si mai multe probleme.
• Daca nici in acest fel nu ati reusit sa gasiti sursa scaparilor de apa va trebui sa:
• extrageti complet folia, sa le verificati intins
• verificati daca fundul iazului nu prezinta elemente care sa fi dus la strapungerea foliei
• verificati daca nu exista orificii in pamant, unde folia s-ar fi putut extinde pana la spargere. Dupa ce scoateti apa din iaz, aceste balonari spre exterior pot disparea, crapatura ramanand invizibila (valabil in special in cazul membranelor de cauciuc elastice, cele din PVC vor ramane balonate, fiind plastice).

• Scaderi neuniforme.
• Verificati daca diuza sau cascada nu imprastie apa in cazul in care este vant puternic. Acesta este cauza cea mai frecvent intalnita, cand scaderile de apa sunt aleatorii.

• Chestionati posibilitatea unor factori externi
• intrebati daca persoanele care au acces la iazul Dvs nu foloseste apa pentru alte scopuri (irigat, spalat curtea, santier, etc.  De multe ori doar o simpla informare va poate scapa sa demolati tot iazul pentru a afla ulterior ca altii si-au insusit apa din iazul Dvs.

• Circumstante concurente. Problemele pot fi singulare si punctuale, dar pot interveni situatii cand exista mai multi factori care, cumulativ, creaza scaderi serioase de apa in iaz. Evaporarea, fenomenul capilar, o mica scapare pe cursul apei, o conducta sau un racord care picura, vantul care doar in unele momente bate tare dar destul sa va usuce iazul, toate acestea pot concura pentru a se observa o scadere dramatica. Sa luam un exemplu concret de scadere a apei la un iaz de dimensiuni mici, similar cu poza urmatoare, cu o cascada destul de lata si, eventual, cu o fantana arteziana. Sa calculam insumat ce factori pot contribui si in ce masura la scaderea nivelului apei. Unitatea de masura sa fie de cm/saptamana.

  

  Exemplu de pierdere de apa in iaz

• evaporare - cca 2 cm/sapt
• absorbtia si transpiratia plantelor - 0,5cm/sapt
• efect capilar al pietrisului si a geotextilei de protectie - 2 cm / sapt
• cascada de 2 m latime, 1 metru h. (15000 l/h) - 6 cm
• pompa de iaz cu diuza jet de 4000 / h - 2 cm
• scapari pe conducta neetansa - 1 cm

Insumand toti acesti factori, vom primi o diferenta de nivel impresionanta, de 13 cm / saptamana care, daca luam in considerare si faptul ca forma iazului este de palnie si cu cat coboram mai jos, cu atat pierderile vor fi mai accentuate (cu exceptia evaporarii normale ce se ia in calcul la suprafata), deci lejer putem trece de o scadere de 15 cm.   

Bine inteles datele mai sus amintite nu reflecta intr-u totul realitatea, nu am efectuat masuratori pentru a stabili cu exactitate contributia tuturor factorilor la scaderea nivelului apei, dar macar pot da un exemplu concret de pierdere a apei fara sa avem nici macar cea mai mica gaura in membrana.

Sper sa nu fi uitat alte aspecte legate de scaderea apei din iaz. Sper ca informatiile de mai sus va sunt utile si va ajuta la clarificarea problemei ivite, eventual in solutionarea rapida si fara mari batai de cap a scurgerilor.

• copyright: www.lac.ro

va invitam sa participati si Dvs deschizand subiecte pe aceasta tema. Scrieti opinia Dvs in continuarea acestui post.